Iată în continuare o serie de pleonasme pe care le puteţi auzi în mod curent în discuţii banale, într-un supermarket, dar şi la televizor ori la radio. Dacă mai ştiţi şi alte pleonasme decât cele menţionate mai jos, nu ezitaţi să le menţionaţi la comentarii.

Auzim din ce în ce mai des despre necesitatea creşterii ponderii energiilor alternative în consumul energetic global al planetei. Conceptul de energie alternativă desemnează orice formă de energie care nu provine din combustibili fosili. Vorbim aici atât despre energia nucleară produsă în centralele nucleare, cât şi despre resursele de energie regenerabilă precum hidroenergia, energia geotermală, biomasa, energia solară şi eoliană.

Microundele sunt o formă de radiaţie electromagnetică şi aparţin gamei undelor radio a spectrului electromagnetic. Acestea au trei caracteristici importante care permit folosirea lor la prepararea şi încălzirea alimentelor: sunt absorbite de către mâncăruri, sunt reflectate de metale şi trec nestingherite prin materiale precum sticla, hârtia, plasticul etc.

Ştiaţi că o plită încinsă emite radiaţii electromagnetice? Dar că propriul dumneavoastră corp, de asemenea, este un emiţător de unde din gama infraroşii? Cum se face că există dispozitive care reuşesc să vadă pe timp de noapte, chiar şi în condiţii de lipsă totală a luminii?

Conceptul de an-lumină nu este unul legat de măsurarea timpului, chiar dacă anul este o unitate de măsură a timpului. Deşi anii exprimă curgerea timpului, anul-lumină este o unitate de măsură a distanţei.

Distanţa pe care lumina o parcurge într-un an dă măsura unui an-lumină. Din moment ce viteza luminii este de aproximativ 300.000 km/s, adică 3 x 108 m/s, iar un an are 365 de zile, deci 365 x 24 x 3.600 = 31.536 x 103 secunde, se ajunge la o dimensiune de 9,46 x 1015 metri pentru un an-lumină. Adică 9,46 trilioane de kilometri (9.460.000.000.000 km).

 

Greşit:

  • Este un reprezentant al hoţilor, al clasei hulită de oamenii cinstiţi.
  • Acest copil este fructul unei iubiri formidabilă.

 

În Univers există o cantitate de energie fixă care nu se va modifică niciodată. Legea conservării energiei ne spune că energia nu poate fi creată sau distrusă, ci doar se transformă dintr-o formă în alta. Cu alte cuvinte, există un cuantum de energie, pe care, orice am face, nu îl putem diminua ori spori.

Când folosim energie şi afirmăm, oarecum impropriu, că o consumăm, de fapt nu facem decât să asistăm la transformarea acesteia dintr-o formă în alta. De pildă, energia potenţială a unui pendul în mişcare se transformă în energie cinetică şi viceversa. O hidrocentrală, de asemenea, ilustrează multipla transformare a energiei, energia potenţială a apei se metamorfozează în energie mecanică, apoi în energie electrică.

V-aţi întrebat vreodată cât de jos poate coborî temperatura pe Terra? Dar cât de rece este spaţiul cosmic? Care este cel mai rece loc din Univers? Ce este zero absolut, ce valoare are el şi ce se întâmplă cu materia ajunsă la această temperatură extremă? Citiţi aici.

LaserDacă pe mulţi dintre noi termenul “laser” ne trimite cu gândul la săbiile cavalerilor jedi, probabil puţini ştiu că CD-playerele, cititoarele de coduri de bare sau chirurgia oculară sunt domenii în care laserul este folosit zi de zi. Cum funcţionează laserul? În cele ce urmează...

tub fluorescentÎn 1909, chimistul şi inventatorul francez Georges Claude crea primul tub fluorescent. Astăzi aceste dispozitive sunt omniprezente şi totuşi principiul lor de funcţionare este o enigmă pentru cei mai mulţi dintre noi. Aflaţi în continuare ce se întâmplă în interiorul unei lămpi fluorescente.

Efectul de seraEfectul de seră reprezintă un proces natural prin care atmosfera terestră reţine o parte a energiei trimisă de Soare spre Terra, încălzind Pământul suficient pentru a crea un mediu propice vieţii. Citiţi în continuare despre mecanismele care nasc şi întreţin acest fenomen.

Observându-se excesul în administrare, antibioticele au început să fie eliberate doar pe bază de reţetă şi în România. Cât de periculoase sunt luate fără sfatul medicului? În ce cazuri sunt utile? Cum se fabrică? Răspunsurile sunt la un clic distanţă...

Detector de fumUn incendiu provocat de un scurtcircuit la instalaţia electrică poate surveni pe neaşteptate la sediul firmei ori acasă. Detectorul de fum este un dispozitiv care vă poate salva de efectele devastatoare ale focului. Vreţi să ştiţi cum funcţionează unul? Citiţi acest articol.

Luptă între celuleSistemul imunitar este o maşinărie complexă, produs al evoluţiei de mii de ani. Deşi este capabilă să ducă o luptă inepuizabilă împotriva agresorilor, nu este perfectă, iar eşecurile ne pot fi fatale. Dar ce constituie sistemul imunitar şi cum funcţionează?

Istorie PCPC-urile au ajuns astăzi la performanţe incredibile în ciuda faptului că sunt rezultatul a numai câtorva decenii de progres ştiinţific. Secolul XX şi mai ales a doua jumătate a sa a fost marcat de o explozie tehnologică uluitoare ce a dat naştere, printre altele, şi PC-ului modern.

bitmapBenjamin Henry Day a fost un grafician şi tipograf american care a trăit între anii 1810 şi 1889. Editorul original al “New York Sun”, un precursor de la jumătatea secolului XIX al tabloidelor de azi, Day a rămas în istoria presei tipărite pentru celebrele, mai ales peste ocean, “Benday dots”.

La ce ne foloseşte faptul că există atmosferă? Ar fi posibilă viaţa fără aceasta? Cât oxigen este în aerul pe care îl respirăm şi ce alte gaze sunt în compunerea acestuia? Ce este presiunea atmosferică şi cum se măsoară? Cât de gros este stratul de ozon de deasupra noastră?

Ceas cu pendulÎl mai vedem în magazinele cu antichităţi, muzee ori, stilizat, dar parcă fără farmecul originar, printre ceasurile moderne, coordonate de un cristal de cuarţ, din vitrine. Vreţi să ştiţi povestea ceasului cu pendul? Cufundaţi-vă în lectură citind acest articol...

Aparatul de aer condiţionat, al maşinii ori cel folosit pentru obţinerea confortului acasă, a depăşit deja stadiul de bun de lux, devenind unul de uz comun. Cum transformă aparatul aerul cald în aer rece? Pentru o descriere cât se poate de concisă şi clară, citiţi acest articol.

Ceas atomicCum să faci ca un ceas să funcţioneze fără greşeală? Este oare posibil ca timpul să fie măsurat fără erori cu instrumente umane? În căutarea perfecţiunii, cercetătorii au ajuns la "cărămizile" universului, atomii. Cum s-au folosit de ei pentru a cuantifica trecerea timpului? Citiţi aici.

 


Donează prin PayPal (€)


Contact | T&C | © 2021 Scientia.ro