Nimic nu pare a fi mai real decât lumea formată din obiectele de zi cu zi, numai că lucrurile nu sunt ceea ce par. Un set de experimente relativ simple scoate la iveală nenumărate găuri în înțelegerea intuitivă a realităţii fizice.
- Detalii
- Scris de: Jan Westerhoff
Dat fiind interesul vizitatorilor site-ului nostru pentru regulile de folosire a virgulei în limba română, oferim, pe lângă articolul nostru extins despre virgulă, şi un ghid minimal de utilizare a virgulei, de dimensiuni mult reduse, fără limbajul tehnic al cărţilor de gramatică.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Există ceva real? Această întrebare pare a avea doar un singur răspuns: desigur că există. Dacă aveţi dubii, încercaţi să loviţi o piatră. Lăsând la o parte întrebarea dacă simţurile tale pot fi de încredere, ce ai impresia că loveşti? Nu prea multe.
- Detalii
- Scris de: Valerie Jamieson
Atunci când te trezeşti dimineaţa, găseşti lumea aproape la fel cum era atunci când te-ai culcat. Tu eşti tot tu; camera în care te-ai trezit era aceeaşi cu cea în care te-ai culcat. Lumea din exterior nu a fost rearanjată. Istoria era neschimbată şi viitorul rămânea necunoscut.
- Detalii
- Scris de: Jan Westerhoff
Reamintirea bazată pe indicii este asemănătoare celei libere, cu excepţia faptului că subiecţilor li se oferă indicii în momentul reamintirii. Indicaţiile au menirea de a ajuta subiectul să-şi amintească elementele memorate. Mai multe, în continuare.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Învăţarea serială şi reamintirea liberă sunt exemple de teste ale reamintirii. O diferită varietate de test de memorie este testul de recunoaştere. În cadrul acestuia, subiectul vizualizează stimuli precum cuvinte sau imagini. Mai multe detalii, în continuare.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Diferită de învăţarea serială şi cea asociativă este reamintirea liberă. În anumite aspecte, aceasta este cea mai simplă formă a testelor de memorie. O persoană examinează o listă de elemente (în intervalul de reţinere dorit) şi apoi încearcă să-şi le amintească în ordinea dată.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Astăzi vom arunca o privire sceptică asupra unui subiect ce a intrigat pe toată lumea care s-a gândit la el: hipnoza. Hipnotizorul pare a avea cea mai grozavă superputere, abilitatea de a convinge pe oricine să facă sau să simtă ceea ce vrea el.
- Detalii
- Scris de: Brian Dunning
Exemplul anterior a implicat învăţarea serială, deoarece trebuia ca elementele să fie învăţate în ordine fixă. O a doua tehnică de învăţare verbală de la sfârşitul secolului al XIX-lea era numită învăţare asociativă. Mai multe detalii, în continuarea articolului.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Cuvântul codificare se referă la interpretarea sau înţelegerea unui stimul. Câteodată erorile pe care le face un subiect sunt indicii privind modul în care subiectul a codificat stimulul. Miller, Galanter şi Pribram (1960) au continuat povestea subiectului lor ipotetic astfel...
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Ni se întâmplă să uităm numele cunoscuţilor chiar şi atunci când ne aflăm în preajma lor, să uităm cuvinte pe care le folosim în mod uzual sau să gândim ceva şi să spunem altceva. Încercăm să remediem situaţia şi nu acordăm prea multă importanţă acestor “ratări”.
- Detalii
- Scris de: Tasica Lefter
Istoria tehnologiei oferă câteva lecţii folositoare pentru oricine consideră în mod nechibzuit că există o soluţie high-tech pentru toate problemele secolului XXI. La o analiză atentă pe termen lung reiese că progresul tehnologic evoluează sinusoidal.
- Detalii
- Scris de: Laura Spinney
A-ţi aminti un lucru înseamnă a-l extrage din memorie. Diferite teste de memorie au fost folosite frecvent în timpul perioadei de glorie a teoriei învăţării verbale, dintre 1915 şi 1965. Acestea includ învăţarea serială şi învăţarea prin asocieri pereche.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Ebbinghaus, folosindu-se de măsurarea memoriei prin lucrurile reţinute, a descoperit că maximul de lucruri uitate a apărut curând după învăţarea listei. Apoi memoria a slăbit treptat. Curba descoperită de Ebbinghaus poartă numele de curba uitării.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Unul dintre fenomenele descoperite de Hovland şi colegii săi a fost numit efectul adormirii vigilenţei. El se bazează pe intuiţia că efectele credibilităţii sursei sunt temporare. După ce trece ceva timp, mesajul rămâne în memorie, dar sursa e posibil să fie uitată.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey