Cartea lui David Peat continuă cu un scurt capitol dedicat adevărurilor nedemonstrabile. Dacă vom încorpora asemenea conjecturi în aparatul axiomatic al matematicii, ne vom putea oare bucura de consistenţă şi completitudine în matematică?

Un nou dinozaur prădător, denumit Balaurul bondoc, a fost descoperit în România. Descoperirea a fost publicată în prestigioasa publicaţie Proceedings of the National Academy of Sciences pe 31 august 2010 de către o echipă de cercetători români şi americani.  

În partea a doua a miniseriei dedicate virusului West Nile ne ocupăm de felul în care se manifestă boala în cazul oamenilor. Vorbim despre modalităţile de transmitere şi despre formele bolii, cea uşoară - febra West Nile, dar şi cele severe - encefalita şi meningita (video inclus).

Paul Dirac continuă prezentarea viziunii proprii privind căile de urmat în fizica teoretică a deceniului al şaptelea al secolului trecut cu prezentarea unei posibile abordări cu ajutorul căreia să se explice caracterul discret al sarcinilor electrice în natură.

În continuarea articolului său despre evoluţia ideilor în fizica modernă, Paul Dirac prezintă una dintre căile pe care le considera ca posibil de urmat în fizica teoretică a anului 1963. Este vorba despre o încercare de reconciliere a eterului luminifer cu relativitatea restrânsă.

În partea a patra a articolului în care Paul Dirac face o analiză a evoluţiei ideilor în fizica modernă puteţi citi o încercare de popularizare a metodei renormalizării din electrodinamica cuantică şi părerea lui Dirac cu privire la viitorul acestei teorii.

Centrul pentru Planete Minore a făcut disponibil pe Internet un film de circa 3 minute care reprezintă istoria de 30 de ani a descoperirii asteroizilor din sistemul nostru solar. Centrul a folosit datele furnizate de observatoare astronomice şi amatori din întreaga lume.

În acest episod al uimitoarei cărţi a lui David Peat, vorbim despre cum matematica se abstractizează (introducerea simbolurilor de către Leibniz, algebrizarea geometriei de către Descartes) şi despre propunerea lui Hilbert de a da consistenţă fiecărui domeniu al matematicii.

Nu este aşa că recunoaşteţi imediat logo-ul Coca-Cola? Vă este străin mărul Apple? Sunt ele opere de artă? Nu tocmai, dar cu toate acestea sunt memorabile! Ce face un logo să fie de neuitat? Care sunt principiile creării unui logo atrăgător?

În partea a doua a articolului vorbim despre speciile dispărute de-a lungul ultimelor sute de ani. În 90% dintre cazuri, doi factori decisivi - ambii implicând omul - au contribuit major la dispariţia acestor animale: vânarea excesivă şi distrugerea habitatelor naturale.

În acest episod vorbim despre paradoxul lui Russell, care indică faptul că există o problemă serioasă cu definirea numărului, aşa cum tocmai fusese ea făcută de Gottlob Frege. Russell observă că sunt clase care nu pot fi membre ale propriilor lor clase.