PsihologieReamintirea bazată pe indicii este asemănătoare celei libere, cu excepţia faptului că subiecţilor li se oferă indicii în momentul reamintirii. Indicaţiile au menirea de a ajuta subiectul să-şi amintească elementele memorate. Mai multe, în continuare.

 

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.6: Memoria) - (Partea I: De la Ebbinghaus la codificare) - Reamintirea bazată pe indicii


Totuşi, pentru a fi eficient, indiciul trebuie să se lege de felul în care subiectul a interpretat elementul din listă. Dacă interpretezi avionul drept aeronavă, atunci un indiciu precum zburatul te poate ajuta  să ţi-l aminteşti mai târziu.

Reamintirea bazată pe indicii este utilă pentru detectarea aspectelor inconştiente sau automate ale interpretării unui stimul. De exemplu, cercetătorii au descoperit un fenomen numit deducerea trăsăturii spontane. Fiind dată o propoziţie precum „Vânzătorul îi cară sacoşa de cumpărături a bătrânei peste stradă”, un cuvânt ca ajutor a fost un indiciu eficient care a susţinut reamintirea (Winter & Uleman, 1984).

Cuvântul ajutor nu apare în propoziţia originală. Subiecţii deduc că vânzătorul a fost de ajutor. Motivul pentru care acest fenomen este numit deducerea trăsăturii spontane este faptul că subiectul îl realizează spontan (automat, fără instrucţiuni), implică o deducţie (o presupunere logică) şi o caracteristică a unei persoane (capacitatea de a oferi ajutorul). Experimentele bazate pe reamintirea cu indicii în acest caz oferă dovezi preţioase despre procesele de codificare, arătând că oamenii elaborează automat o propoziţie simplă, realizând deducţii logice care pot afecta ulterior memoria.