Cu toţi am auzit de radiaţii X, radiaţii gama, unde radio, microunde, dar ştim exact ce sunt? Toţi avem măcar un telefon fix, mobil sau acces la internet wireless. Aceste dispozitive sunt surse de radiaţii, însă nimeni nu poate spune exact cât de periculoase sunt pentru sănătatea noastră.
Nu mai există nici un dubiu că suntem înconjuraţi de radiaţii peste tot. Studii efectuate în ultimii ani au pus în evidenţă numeroase efecte nedorite ale radiaţiilor. Se ştie că lumina vizibilă emisă în cantităţile obişnuite de la Soare sau, la fel, telefonul fix, nu prezintă nici un risc. Antenele telefoanelor mobile sau ale posturilor de radio prezintă un risc pentru sănătate dacă stăm prea mult în prezenţa lor, dar nu este demonstrat clar dacă radiaţiile emise de acestea sunt sau nu dăunătoare pe termen lung.
- Detalii
- Scris de: Mihai Bărbulescu
În partea a treia a articolului lui Michael Brooks, autorul face o analiză a interpretării mecanicii cuantice cunoscută drept interpretarea istoriilor alternative (deseori denumită a universurilor paralele). Citiţi în continuare despre plusurile şi minusurile sale.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Răspunsul complet la întrebarea “De ce Luna nu cade pe Pământ, iar merele cad?”, s-a lăsat aşteptat până la începutul secolului trecut, când Einstein a elaborat teoria generală a relativităţii. Un răspuns elementar provine de la legea gravitaţiei lui Newton.
- Detalii
- Scris de: Eugen Ganţolea
Cea mai populară dintre interpretările mecanicii cuantice pe care le-am pomenit în prima parte a articolului este interpretarea Copenhaga, care îşi are originile în efortul unit al lui Niels Bohr şi Werner Heisenberg de a lega teoria şi experimentele de viaţa de zi cu zi.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Strania lume a teoriei cuantice a inspirat o multitudine de interpretări care conţin idei pe de o parte fascinante, iar pe de alta de-a dreptul excentrice. Consultantul New Scientist Michael Brooks face o trecere în revistă a celor mai importante dintre acestea.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
În episodul nr.33 din istoria ştiinţei şi a ideilor în secolul al XX-lea, continuăm să vorbim despre limbaj, despre căutarea unui limbaj care să răspundă nevoii de a vorbi clar, concis şi fără ambiguităţi despre natură. Este limba capabilă de claritatea ultimă?
- Detalii
- Scris de: David Peat
Suntem cu toţi filozofi. Într-un anume moment în viaţă punem cele mai profunde întrebări posibile pentru o fiinţă umană. Cine suntem? De unde venim? Încotro mergem? Care este sensul vieţii? Are timpul un sfârşit? Care este acţiunea corectă?
- Detalii
- Scris de: David Peat
În acest episod David Peat face o trecere în revistă a similarităţilor care există în opinia sa între concepţia despre univers, lume şi viaţă a populaţiilor indigene nord-americane din statele Montana şi Alberta (indienii Blackfoot) şi ordinea implicită a lui David Bohm.
Continuăm traducerea lucrării "De la certitudine la incertitudine" a filozofului şi fizicianului David Peat cu partea a doua a capitolului dedicat noii ordini în fizică şi lămuririi conceptelor de "ordine explicită" şi "ordine implicită" introduse de fizicianul David Bohm.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Continuăm traducerea lucrării "De la certitudine la incertitudine" a lui David Peat cu episodul 29, prima parte a prezentării noii ordini din fizica postmodernă. Veţi afla despre distincţia pe care David Bohm o face între "ordinea implicită" şi "ordinea explicită" a universului.
În acest nou episod al lucrării sale, David Peat vorbeşte despre principiile de simetrie din fizica modernă - un posibil fundament al realităţii, despre dificultăţile legate de marile teorii unificate, dar şi despre raportarea fizicii la un context nou, postmodern.
Al douăzeci şi şaptelea episod al cărţii lui David Peat realizează o trecere în revistă a descoperirilor din lumea particulelor fundamentale: de la modelul atomic al "budincii cu stafide", până la teoriile moderne ale corzilor. Filozofic vorbind, mai stă în picioare atomul vechilor greci?
În acest al 26-lea episod al lucrării lui David Peat, autorul face o analiză a evoluţiei ideilor despre structura fundamentală a materiei, plecând de la prima teorie atomică, a lui Leucip şi Democrit, trecând prin elementele din filozofia greacă şi ajungând la teoria atomică modernă.
Începem astăzi să publicăm cel de-al treilea capitol al cărţii lui David F. Peat, intitulat "De la obiect la proces", cu o întrebare privind natura ultimă a realităţii: este Universul supus unei perpetue schimbări ori, dincolo de aceste transformări, există o esenţă a lucrurilor?
- Detalii
- Scris de: David Peat
Cel de-al 14-lea membru al echipei de hoţi profesionişti a lui Danny Ocean ar putea fi chiar un fizician care să utilizeze un dispozitiv de camuflare a evenimentelor imaginat de echipa lui Martin McCall de la Imperial College din Londra.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.