Cele mai cunoscute două legi din teoria relativităţii sunt echivalenţa masei şi energiei, exprimată de faimoasa ecuaţie a lui Einstein E=mc2 şi legea că nici un corp (cu masă) nu se poate deplasa mai repede decât viteza luminii şi nici nu poate atinge această viteză.
- Detalii
- Scris de: Eugen Ganţolea
Nu putem înţelege cum operează ştiinţa astăzi fără a înţelege cum se fac descoperirile în fizică particulelor elementare şi care este metoda prin care rezultatele sunt publicate într-o revistă de ştiinţă, după ce sunt analizate şi acceptate de experţi independenţi.
- Detalii
- Scris de: Adrian Buzatu
După ce un accelerator a pompat suficientă energie în particulele sale, ele se ciocnesc fie de o ţintă, fie unele cu celelalte. Fiecare dintre aceste coliziuni poartă numele de eveniment. În continuare vorbim despre analiza coliziunilor de particule.
- Detalii
- Scris de: Particle Data Group
Accelerând particule, fizicienii împuşcă doi iepuri dintr-un foc: se poate studia materia la mărimi încă şi mai mici şi, în plus, se pot crea particule noi cu masă şi mai mare. Vorbim în continuare despre accelerarea particulelor şi diversele tipuri de acceleratoare.
- Detalii
- Scris de: Particle Data Group
Pentru a explica cum detectăm ce se întâmplă într-un accelerator de particule, haideţi să ne uităm la cel mai cunoscut exemplu al acestei scheme de detecţie: modul în care noi percepem lumea. Principial, schema are la bază o sursă, o ţintă şi un detector.
- Detalii
- Scris de: Particle Data Group
Am prezentat diverse aspecte ale Modelului Standard şi am examinat cu atenţie lumea particulelor subatomice. Toată această teorie ştiinţifică poate că seamănă a magie, însă este important să înţelegem faptul că fizicienii nu născocesc pur şi simplu toate aceste lucruri.
- Detalii
- Scris de: Particle Data Group
Modelul standard răspunde multor întrebări legate de structura şi stabilitatea materiei, cu cele şase tipuri de quarcuri, şase tipuri de leptoni şi cele patru forţe ale sale. Dar Modelul Standard nu este complet, căci există încă multe întrebări fără răspuns.
- Detalii
- Scris de: Particle Data Group
Prin dezintegrare nucleară, un nucleu atomic se descompune în nuclee mai mici. De asemenea, particulele fundamentale se pot descompune în alte particule. În continuare vom vorbi despre dezintegrări şi anihilări de particule.
- Detalii
- Scris de: Particle Data Group
În prezent credem că avem o idee clară despre compoziţia lumii: quarcuri şi leptoni. Deci... ce anume le menţine împreună, ce face ca lumea să fie stabilă? Cum interacţionează materia cu materia? În continuare, despre cele 4 forţe fundamentale.
- Detalii
- Scris de: Particle Data Group
Totul, începând cu galaxiile, munţii şi terminând cu moleculele, este alcătuit din quarcuri şi leptoni. Însă asta nu e întreaga poveste. Quarcurile se comportă diferit de leptoni şi pentru fiecare tip de particulă de materie există o particulă de antimaterie corespunzătoare.
- Detalii
- Scris de: Particle Data Group
Oamenii s-au întrebat mereu din ce este făcută lumea şi ce o face stabilă. De ce atât de multe lucruri din lume au aceleaşi caracteristici? În Grecia antică, filozofii au bănuit că materia din care e făcută lumea se constituie din câteva elemente fundamentale ale naturii.
- Detalii
- Scris de: Particle Data Group
În ultima parte a articolului, Michael Brooks face referire la o a treia interpretare a teoriei cuantice, interpretarea Broglie-Bohm, care apelează la un set de aşa-numite variabile ascunse pentru a elucida misterele universului subatomic.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Forţa de frecare este forţa de contact între două corpuri. Ea este o manifestare macroscopică a unei sume de forţe microscopice, şi anume forţele electrice care se exercită între atomii celor două materiale ce se află în contact. Forţa de frecare este direct proporţională cu apăsarea normală între cele două corpuri şi nu depinde de suprafaţa aparentă de contact dintre cele două corpuri sau de viteza relativă dintre ele.
Formula forţei de frecare este
Ff = k*N
unde Ff este forţa de frecare, k este coeficientul de frecare şi N este apăsarea normală între cele două corpuri.
- Detalii
- Scris de: Adrian Buzatu
Lucrul mecanic
Lucrul mecanic este efectuat de o forţă care acţionează asupra unui corp şi îşi deplasează punctul de aplicaţie pe direcţia şi în sensul ei.
Formula de calcul a lucrului mecanic:
L = F * d
unde F este forţa ce acţionează asupra corpului, iar d este distanţa pe care aceasta îşi deplasează punctul de aplicaţie.
- Detalii
- Scris de: Anca Sala
Când se face dimineaţa, vă urcaţi pe cântar şi speraţi ca acesta să indice un număr mai mic decât în ziua precedentă. Speraţi că aţi scăzut în greutate. Greutatea este dată împreună de cantitatea de masă din dumneavoastră şi de forţa de atracţie gravitaţională a Pământului. Dar oare ce dă masă corpului dumneavoastră?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.