Capitolul precedent s-a încheiat cu câteva reflecţii pe marginea limbajului şi a viziunii asupra lumii. Vom continua această călătorie, analizând diferite moduri de a ne reprezenta lumea în diverse domenii, de la artă şi ştiinţă până la felul în care vorbim.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Este Pământul singurul loc din Univers unde există viaţă? Este o întrebare foarte fascinantă, de al cărei răspuns oamenii de ştiinţă sunt poate la doar câteva decenii distanţă. Ştiinţa care se ocupă cu studiul acestui domeniu se numeşte astrobiologie.
- Detalii
- Scris de: Adrian Buzatu
Descoperirea pentru care s-a acordat premiul Nobel pentru fizică în anul 2004 este de mare importanţă pentru înţelegerea teoriei uneia dintre forţele fundamentale ale Naturii - forţa tare, forţă care menţine împreună cele mai mici piese de materie, quarcurile.
- Detalii
- Scris de: Nicolae Mihai
Prezentăm astăzi al şaptelea episod din cursul video MIT "Electricitate şi magnetism", predat la prestigioasa facultate americană de profesorul Walter Lewin. Această parte este intitulată "Capacitatea electrică". Cursul este subtitrat în limba engleză.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Aage Bohr (1922-2009) a călcat pe urmele tatălui său, binecunoscutul Niels Bohr, fiind un teoretician al fizicii nucleare. Dacă Niels Bohr a dezvoltat primul model cuantic al atomului, Aage Bohr a contribuit la dezvoltarea primei teorii cuantice a nucleului.
- Detalii
- Scris de: Adrian Buzatu
Prezentăm astăzi al şaselea episod din cursul video MIT "Electricitate şi magnetism", predat la prestigioasa facultate americană de profesorul Walter Lewin. Această parte este intitulată "Străpungerea dielectrică şi descărcări electrice". Cursul este subtitrat în lb. engleză.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Continuăm astăzi cu al cincilea episod din cursul video MIT "Electricitate şi magnetism", predat la prestigioasa facultate americană de profesorul Walter Lewin. Această parte este intitulată "Gradientul potenţialului electric". Cursul are subtitrare în limba engleză.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În acest articol vom vorbi despre primele încercări de determinare a vitezei luminii. Primii care au încercat să determine viteza de propagare a razelor de lumină au fost filozofii antici. Ce-i drept, ei se întrebau doar dacă viteza lor e infinită sau finită.
- Detalii
- Scris de: Lup Claudiu
Astăzi pare evident că Pământul este vechi de miliarde de ani, dar acum nici trei secole omenirea încă credea mitul biblic cum că Pământul avea doar 7000 de ani, că iniţial era ocupat de un ocean primordial, care când s-a retras a dezvăluit relieful pe care îl vedem astăzi.
- Detalii
- Scris de: Adrian Buzatu
În Alice în ţara minunilor, Humpty Dumpty o admonestează pe Alice atunci când aceasta întreabă care este înţelesul unui cuvânt. Pentru Humpty un cuvânt înseamnă exact ceea ce el vrea să însemne, pentru că: cine este stăpânul, el ori limbajul?
Bunul-simţ ne spune că flexibilitatea, bogăţia şi precizia limbajului într-un anumit domeniu ne permit să distingem între fenomene cu o mai mare claritate. Capacitatea de a folosi limbajul, diferită la fiecare dintre noi, ne permite să vedem lumea în mod diferit.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Dar sunt toate limbile la fel? Ori unele furnizează un punct de intrare în lumea cuantică a transformărilor şi fluxurilor continue? În capitolul anterior am vorbit despre o societate (a indienilor Blackfoot) care se desfăşoară într-o lume a fluxului continuu.
- Detalii
- Scris de: David Peat
În acest episod din "De la certitudine la incertitudine" vorbim despre "întâlnirea" dintre limbaj şi o lume stranie dezvăluită de fizicienii începutului secolului al XX-lea, lumea mecanicii cuantice. Niels Bohr observă că limbajul uman este inadecvat descrierii universului cuantic.
În investigarea multelor moduri în care folosim limbajul, Wittgenstein a preferat să aleagă exemplul jocului. Să ne imaginăm o fiinţă sosită de pe Marte şi care întreabă: "Ce este un joc?" Pornim televizorul şi îi arătăm un meci de fotbal şi unul de baseball.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Ca un maestru Zen, Ludwig Wittgenstein a dus filozofia către limitele acesteia, până la punctul desfiinţării. Dar în final putem obiecta faţă de metoda lui, arătând că filozoful nu este mai mult decât un ins cu o putere nemaipomenită de convingere.
- Detalii
- Scris de: David Peat