Universul a luat naştere acum circa 13,8 miliarde de ani, în urma aşa-numitului Big Bang; aceasta este teoria cea mai solidă, care ne explică în mod coerent cum s-a format şi cum a evoluat Universul nostru. Va avea oră un sfârşit Universul? O nouă teorie, cea numită Big Rip (Marea Ruptură) susţine că Universul se va dezintegra peste circa 22 miliarde de ani. Să vedem care sunt bazele acestei teorii şi ce anume ar reprezenta acest Big Rip.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Fiecare dintre noi mai minte câteodată. Minciuni mai mult sau mai puţin „periculoase”. De la complimente nemeritate pentru o cină sau pentru aspectul fizic al unei persoane, la minciuni mai serioase. Există multe mituri legate de minciuni şi de cum ar putea acestea să fie descoperite. Să vedem în continuare câteva dintre acestea.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
În articolul de faţă vă invităm să citiţi un interviu cu prof. dr. ing. Ruxandra Vidu de la Universitatea California Davis, SUA, și dr. ing. Andra Predescu de la Universitatea Politehnică Bucureşti, Facultatea Ştiinţa și Ingineria Materialelor. Veţi putea citi despre realizările celor doi cercetători şi modul în care activitatea acestora este conectată la activitatea de cercetare din România.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Un chirurg italian a propus recent efectuarea primului transplant de cap din lume; există chiar şi un voluntar pentru această procedură extrem de riscantă. Pe urmele lui Frankenstein? Vom vedea! Majoritatea chirurgilor sunt sceptici, considerând această operaţie o nebunie.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
De multe ori, vorbind despre Univers, galaxii îndepărtate sau găuri negre, uităm că sistemul solar este, la rândul lui, extrem de fascinant şi că ascunde o serie de minunăţii care ne uimesc. Să vedem deci câteva dintre acestea, de la planeta cea mai caldă la asteroizii cei mai mari. Cine nu ştie că Pământul este a treia planetă de la Soare? Şi că Marte este planeta cea mai asemănătoare Pământului – motiv pentru care încercăm să descoperim urme de viaţă, precum bacterii, pe solul acestei planete.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
În noiembrie 2014 robotul Philae s-a desprins de sonda-mamă, Rosetta, şi a aterizat (mai bine zis a acometizat) pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko. După o serie de aventuri a reuşit să efectueze câteva măsurători extrem de importante, înainte să intre în hibernare, din cauza „acometizarii” nu tocmai reuşite. Iată însă că, pe măsură ce cometa se apropie de Soare, Philae s-a trezit la viaţă şi a reluat legătura cu Terra!
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Pentru prima dată a fost efectuat un studiu elaborat privind creierul persoanelor autiste, cu rezultate interesante. S-a văzut, de exemplu, cum zone din creier asociate cu interpretarea expresiilor faciale şi a interacţiunilor sociale sunt mai puţin active în cazul celor cu autism. Cu noua metodă au fost analizate milioane de imagini, rezultatul studiului contribuind la înţelegerea mecanismelor creierului celor cu autism.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Nucleele atomilor sunt formate din protoni şi neutroni. Aceştia au mase extrem de apropiate, totuşi neutronii sunt puţin mai masivi decât protonii. Această diferenţă este foarte importantă pentru evoluţia Universului şi a jucat un rol fundamental în naşterea stelelor, care au generat într-un final atomii din care suntem constituiţi şi noi. Cercetătorii încearcă să înţeleagă care este originea acestei mici diferenţe.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Visul de a păşi pe Planeta Roşie este vechi de zeci de ani, încă de când oamenii au efectuat primii paşi pe Lună, dacă nu mai vechi. La început se spera că această operaţiune să aibă loc până în anul 2000. Iată însă că suntem în 2015 şi primii paşi pe Marte rămân încă un vis. Pe lângă riscul tehnic al unei astfel de călătorii, iată că apar noi pericole: ultimul dintre acestea este legat de daunele produse asupra creierului de radiaţiile cosmice, care ar putea genera demenţa.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Pe 20 mai 2015 a început a patra misiune spaţială secretă a lui X-37B, un obiect misterios al Departamentului Apărării al SUA. Care este obiectivul acestei misiuni? Americanii declară că vor testa un nou sistem de propulsie. Să fie însă chiar aşa? Există multe alte ipoteze: să fie o nouă bombă, o misiune de spionaj sau să fie vorba despre capacitatea de urmărire şi distrugere, la nevoie, a sateliţilor?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Recent a fost descoperită în adâncimea spaţiului cosmic o enormă regiune cu o temperatură mai scăzută decât cea a restului Universului; aceasta are dimensiuni de circa 1,8 miliarde ani-lumină! Care să fie originea acestui fenomen misterios? Au fost avansate mai multe ipoteze: de la urme ale unui Univers paralel la fluctuaţii cuantice din universul primordial.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cât de răspândită este viaţa în Univers? Suntem singuri în galaxia noastră sau, dimpotrivă, există multe forme de viaţă, mai mult sau mai puţin asemănătoare nouă pe planete îndepărtate? Nu avem încă un răspuns la aceste întrebări. Totuşi, senzaţionala descoperire recentă a prezenţei moleculelor organice într-un sistem solar în formare ne-ar putea da indicaţii importante.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cine nu ar dori să trăiască o viaţă lungă şi se se bucure de o sănătate de fier? Diete miraculoase au fost propuse mereu – de la cele în care se face foame cruntă la cele în care se consumă multe proteine. Un studiu recent a ajuns la concluzia că toate aceste diete drastice nu sunt utile, ba dimpotrivă; secretul unei vieţi lungi ar putea să fie mult mai simplu...
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Materia întunecată domină în Univers, fiind mult mai răspândită decât materia obişnuită. Totuşi nu ştim din ce anume este alcătuită. Studiul coliziunilor grupărilor de galaxii ne poate ajuta să înţelegem mai bine proprietăţile acestei forme bizare de materie. S-a ajuns astfel la concluzia că materia întunecată nu interacţionează nici măcar cu ea însăşi – un fel de materie transparentă.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Marele accelerator de particule de la Geneva, LHC, a repornit, după doi ani în care s-a lucrat intens pentru a-l îmbunătăţi. Speranţele cercetătorilor sunt enorme! De la noi particule pe care încă nimeni nu le-a văzut, la urme ale universurilor paralele, care s-ar putea manifesta prin apariţia de mini-găuri negre. O nouă teorie a gravitaţiei – Rainbow Gravity (gravitaţia curcubeu) – prevede descoperirea acestor mini-găuri negre în următorii ani.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Recenta tragedie a zborului Germanwings în care şi-au pierdut viaţă 150 de persoane a readus în atenţia publicului importantă cutiilor negre cu care sunt înzestrate avioanele. Fără ajutorul acestora este adesea extrem de greu, dacă nu imposibil, să se determine cauzele prăbuşirii unui avion. Ce sunt însă şi cum funcţionează aceste instrumente?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu