Pentru prima dată a fost efectuat un studiu elaborat privind creierul persoanelor autiste, cu rezultate interesante. S-a văzut, de exemplu, cum zone din creier asociate cu interpretarea expresiilor faciale şi a interacţiunilor sociale sunt mai puţin active în cazul celor cu autism. Cu noua metodă au fost analizate milioane de imagini, rezultatul studiului contribuind la înţelegerea mecanismelor creierului celor cu autism.

 

 

Ce anume generează autismul? De ce anumiţi copii par deconectaţi de societate, incapabili să aibă legături cu semenii lor? De multe ori persoanele afectate de autism au talente deosebite în matematică, artă sau alte materii şi activităţi. Geniale chiar! Şi totuşi, atunci când sunt în societate autiştii nu interacţionează cu nimeni, nu conversează şi nu par să înţeleagă ceea ce se întâmplă; nu participa la evenimente. Au lumea lor din care nu ies şi în care nimeni nu poate intra.

Autismul este o stare (mi-e greu să o numesc boală) care încă nu a fost înţeleasă pe deplin, în ciuda multor studii efectuate în ultimii ani.

Ce anume îi deosebeşte pe cei afectaţi de autism de o persoană normală?

Un studiu recent arată cum creierul celor afectaţi de autism funcţionează în mod foarte diferit faţă de cel al unei persoane normale; ba mai mult, au fost descoperite zonele din creier care prezintă cele mai mari diferenţe. Deci nu o diferenţă structurală, ci funcţională.

Ce anume au făcut cercetătorii pentru a ajunge la o astfel de concluzie?

Aceştia au utilizat o nouă metodologie, denumită Brain-Wide Association Analysis (BWAS), care este capabilă să creeze imagini panoramice ale întregului creier şi să asigure cercetătorilor modele 3D de mare precizie.

Brain-Wide Association Analysis (BWAS) se bazează pe utilizarea unui număr enorm de date: imagini obţinute cu ajutorul rezonanţei magnetice.

Aceste arhive de date au fost analizate cu metode statistice precise tocmai pentru a se descoperi care este diferenţa între funcţionarea creierului celor cu autism şi al celor fără autism.

Cantitatea de date analizate este cu adevărat impresionantă: au fost studiate imagini tridimensionale având la bază miliarde de informaţii privind activitatea neuronală a circa 47.636 regiuni ale creierului.

La acest studiu au participat 523 de persoane cu autism şi 452 persoane fără autism. Creierul acestora a fost scanat prin rezonanţă magnetică pentru a vedea modul în care se activează diversele regiuni ale creierului. Imaginile înregistrate au fost analizate şi concluziile la care au ajuns cercetătorii au arătat că există diferenţe importante între modul în care se activează diverse regiuni ale creierului.

Care sunt aceste diferenţe?

Cei cu autism aveau partea creierului asociată cu interpretarea expresiilor faciale şi cu interacţiunile sociale mult mai puţin activă; în plus aveau mai puţin activă şi o regiune a creierului care procesează informaţiile spaţiale.

Rezultatele studiului au fost publicate în revistă Brain. Concluziile articolului sugerau cum că autismul ar fi legat tocmai de faptul că cele două zone ale creierului amintite anterior ar avea un număr de conexiuni redus. Acest fapt ar sta la baza simptomelor principale ale autismului: incapacitatea de a interacţiona cu ceilalţi şi de a le interpreta gesturile, sentimentele şi intenţiile. Ceea ce duce la incapacitatea de a se exprima şi de a avea o viaţă socială normală.

Va fi oare posibil într-o bună zi tratarea autismului? Este greu de spus.

Metoda BWAS s-a demonstrat a fi extrem de eficace pentru studiul creierului. Posibilitatea de a avea o arhivă de date cu milioane de imagini ale creierului este extraordinară şi, pe lângă o mai bună înţelegere a creierului, va duce şi progrese în medicină.

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.