MemoriaÎncepem astăzi să publicăm traducerea capitolului 6 din cartea "Introducere de psihologie" de Russell A. Dewey pentru care Scientia deţine drepturile de publicare în limba română. Vă invităm, deci, la o incursiune în universul obscur al memoriei.

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.6: Memoria) - (Partea I: De la Ebbinghaus la codificare) - Memoria - privire de ansamblu


CAPITOLUL VI- Memoria (Traducere: Livia Ştefan)

Partea I: De la Ebbinghaus la codificare

Introducere

•    Ebbinghaus
•    Curba uitării
•    Testele de memorie
•    Conceptul codificării
•    Învăţarea asociativă
•    Metoda reamintirii libere
•    Reamintirea bazată pe indicii
•    Testele de recunoaştere
•    Testul de recunoaştere cu alegere forţată
•    Capacitatea „aproape nelimitată” a memoriei de recunoaştere
•    Erorile de recunoaştere
•    Memoria ca o construcţie

Partea a II-a: Diferite tipuri de memorie

•    Modelul Atkinson-Shiffrin al memoriei
•    Critici ale modelului Atkinson-Shiffrin
•    Memoria iconică
•    Memoria ecoică
•    Amintiri gustative. Memoria de lucru
•    Repetiţia şi memorarea. Confuzia acustică
•    Limitele memoriei şi magicul număr şapte
•    Memoria de lungă durată (secundară)
•    Memoria declarativă şi cea procedurală
•    Memoria implicită şi memoria explicită
•    Memoria. Tehnica amorsării

Partea a III-a: Perspectivele biologice asupra memoriei

•    Perspective biologice asupra memoriei
•    Memoria. Efectul foilor de ceapă
•    Amnezia retrogradă şi anterogradă
•    Modulaţia chimică a memoriei
•    Amintirile de tip bliţ
•    Ne formăm amintiri sub anestezie?
•    Memoria dependentă de stare
•    Cum sunt stocate amintirile?
•    Karl Lashley şi localizarea amintirilor

Partea a IV-a: Îmbunătăţirea memoriei


•    Tehnicile de îmbunătăţire a memoriei
•    Metoda de memorare "Loci"
•    Imaginaţia interactivă şi memoria
•    Cum ar trebui să procedeze un student?
•    Efectul spaţierii
•    Judecăţile de valoare asupra învăţării
•    Studiatul înainte de somn
•    Studiatul în conformitate cu testul
•    Efortul exclusiv nu ajută
•    Notiţele ajută

Partea a V-a: Persoane cu memorie extraordinară
•    Persoane cu memorie extraordinară
•    Mnemonistul lui Luria
•    Daniel Tammet
•    Imaginaţia eidetică şi "Memoria fotografică"
•    Asimilarea prin interes
•    Ce au în comun oamenii cu memorie extraordinară?

 


Privire de ansamblu

Memoria pare a fi un fel de alunecare în trecut, dar de fapt ea se manifestă în prezent. Foloseşte informaţii stocate în trecut şi câteodată reconstruieşte evenimentele din trecut. E ca şi cum am coace o prăjitură după reţetă. Rezultatul poate fi o copie rezonabilă după ceea ce ar trebui să iasă sau poate fi complet diferit. Procesele memoriei sunt procese creative, iar erorile ei sunt mult mai comune decât cred majoritatea oamenilor.

Cercetarea memoriei este una dintre cele mai vechi forme de cercetare experimentală în psihologie, dar ea a înflorit de fapt în anii 1960 şi 1970. În timpul acestor decenii, cercetarea memoriei a devenit un domeniu popular. Aşa numita revoluţie a codificării a marcat sfârşitul răspunsului bazat pe stimuli moştenit de la behaviorismul de la mijlocul secolului XX şi începutul abordării bazate pe procesarea informaţiilor care predomină în psihologia experimentală din secolul XXI. Teoriile biologice au apărut în prim/plan odată cu dezvoltarea neuroştiinţei în anii 1980 şi 1990, iar în secolul XXI procesele de memorie la scară largă pot fi vizualizate în scanările creierului.

În psihologia din prezent, memoria nu este considerată a fi un singur proces sau un singur sistem. Ea apare în sisteme multiple care operează în paralel. Într-o oarecare măsură, fiecare sistem diferit din creier are propria lui memorie. Acest aspect intră în opoziţie cu presupunerea comună în primul secol al psihologiei (1860-1960) conform căreia memoria reprezenta un singur sistem împărţit între diferite părţi ale creierului. Amintirile la scară largă, integrate, legate de evenimente sunt considerate acum a fi un tip important de memorie, dar nu singurul tip.

Subiectul memoriei prezintă importanţă practică. Studenţii se confruntă zi de zi cu necesitatea de a-şi folosi memoria. Cercetările asupra acesteia îi poate ajuta să înţeleagă de ce unele obiceiuri de învăţare funcţionează, iar altele nu. Vom descoperi (în „Ce ar trebui să facă un student?”) că repetiţia şi efortul, de unele singure, au puţin efect asupra memoriei. Mult mai importante sunt cultivarea interesului şi atenţiei la detalii, plus un somn bun după o sesiune de învăţat.

Organizarea capitolului

Prima secţiune a acestui capitol debutează cu cea mai veche tradiţie a cercetării memoriei, aceea a lui Ebbinghaus. Vom examina argumentarea lui Ebbinghaus de a utiliza silabe fără sens. Vom vedea cum a eşuat încercarea de a elimina sensul din cercetarea asupra memoriei şi cum „revoluţia codificării” a mutat atenţia asupra felului în care oamenii manipulează informaţiile.

Vom examina apoi diferitele tipuri de memorie atestate de cercetători în ultimele decenii. Câteva exemple ar fi memoria semantică, procedurală, episodică şi implicită. Secţiunea intitulată „Perspectivele biologice asupra memoriei” examinează cercetarea asupra proceselor creierului care influenţează memoria. Vom afla că memoria beneficiază de puţină adrenalină... dar nu prea multă. O altă secţiune asupra îmbunătăţirilor memoriei examinează alte căi prin care capacităţile memoriei pot sunt sporite. Vom trece în revistă tehnici clasice, precum sistemele mnemotehnice, apoi vom găsi răspunsul la întrebarea referitoare la cum îşi poate un student îmbunătăţi memoria pentru a învăţa mai bine materialele academice.

Încheiem capitolul cu o privire asupra oamenilor care s-au bucurat de o memorie fantastică, de diferite tipuri. Deşi fiecare dintre ei utilizează o abordare diferită, se pot găsi elemente comune în tehnicile lor şi vom încerca să ajungem la nişte concluzii aplicabile în cazul oamenilor obişnuiţi, bazându-ne pe memoria extrem de capabilă a acestor persoane.