Cine ascultă muzica veselă este mai creativ
Cine ascultă muzică veselă este mai creativ. Acesta este rezultatul unui studiu efectuat de către doi cercetători care au supus un grup de persoane la mai multe teste pe diverse teme muzicale. Asupra logicii însă muzica nu are aceeaşi influenţă pozitivă.
Drojdii speciale pentru hrănirea astronauţilor în drum spre Marte
Imagine din filmul "The martian"
Cu ce se vor hrăni astronauţii în viitor în călătorii ce ar putea să dureze ani de zile? Un grup de cercetători de la Clemson University propune folosirea unor drojdii speciale, capabile să extragă substanţe nutritive, dar şi alte materiale din urină şi din dioxid de carbon.
Descoperiri trăsnite: premiile Ig Nobel pentru anul 2017
În fiecare an, 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetătorilor sau personalităţilor care au obţinut rezultate trăznite în diverse domenii – de la fizică la economie, anatomie, biologie sau chiar pace. De multe ori aceste descoperiri par şi chiar sunt inutile, incredibile sau bizare şi stârnesc râsul. Ceremonia de acordare a premiilor Ig Nobel se desfăşoară la universitatea americană Harvard.
Pe cât pare de incredibil, premiile Ig Nobel sunt înmânate învingătorilor de către laureaţi ai premiilor... Nobel. În acest an cei care au înmânat aceste premii au fost Eric Mâşkin (premiul Nobel pentru economie, 2007), Oliver Hart (premiul Nobel pentru economie, 2016) şi Roy Glauber (premiul Nobel pentru fizică, 2005). A fost chiar şi un caz în care aceeaşi persoană a primit premiul Ig Nobel (în anul 2000) şi ulterior Nobel (în 2010) pentru fizică, evident, pentru descoperiri diverse. Vă prezentăm în continuare câteva dintre „descoperirile” premiate pentru anul 2017.
Urme umane în Creta acum 5,7 milioane de ani?
O descoperire uimitoare a fost făcută recent în Creta: urme umane care ar fi fost lăsate acum circa 5,7 milioane de ani. Însă în acea perioadă se presupune că nu existau în Europa strămoşi îndepărtaţi care ar fi putut lăsa aceste urme. Dacă va fi confirmată descoperirea va avea un impact enorm asupra istoriei şi evoluţiei speciei noastre.
DeepMind: roboţi cu imaginaţie?
Vor avea în viitor roboţii imaginaţie? Pe lângă dezvoltarea inteligenţei artificiale cercetătorii din cadrul proiectului DeepMind lucrează la ora actuală la realizarea de algoritmi care să permită reţelelor neurale să dezvolte o anumită formă de imaginaţie, care să prevadă viitorul şi să le permită să acţioneze în consecinţă.
În octombrie un asteroid va trece la un „pas” de Pământ!
Asteroizii sunt un mare pericol pentru omenire, intrarea în atmosfera terestră a unui astfel de obiect putând avea consecinţe tragice. Din acest motiv descoperirea şi urmărirea asteroizilor care au traiectorii ce se apropie de noi este extrem de importantă. A fost astfel descoperit un mic asteroid, 2012 TC4, care va trece foarte aproape de Pământ în luna octombrie a acestui an.
Bebeluşii recunosc chipuri umane stilizate încă din pântecul mamei
Un făt de 34 de săptămâni recunoaşte o fată umană stilizată încă din burta mamei. Acesta este interesantul rezultat la care au ajuns cercetătorii britanici, jucându-se cu surse de lumină cu care au creat feţe stilizate pe burta viitoarelor mame.
Ce se întâmplă în corp în timpul exerciţiului fizic
Totul începe cu oxigenul din aer. Pe timpul exerciţiului fizic este nevoie de mai mult oxigen decât atunci când stai liniştit pe o canapea. Pentru a asigura mai mult oxigen organismul începe să absoarbă mai mult oxigen de la nivelul plămânilor. După un timp diafragma, muşchii intercostali şi pectoralii minori care controlează respiraţia devin mai eficienţi şi pot lucra împreună la intensităţi mai mari de antrenament.
Din secretele creierului: asimetria sărutului
Un grup de oameni de ştiinţă de la University of Bath din Marea Britanie a studiat modul în care ne sărutăm, mai precis în ce direcţie înclinăm capul. Au ajuns astfel la concluzia că şi în cazul sărutului există o asimetrie între cei care înclină capul spre dreapta sau spre stânga, analog scrisului (există mult mai puţini stângaci decât cei care scriu cu dreapta). Originea acestei asimetrii nu este încă clară; cine sunt vinovaţii: hormonii sau aspecte culturale?
Noi, "fiii" unor stele depărtate, din alte galaxii...
Cum au luat naştere atomii din corpul nostru? Dar cei care alcătuiesc munţii sau aerul pe care-l respirăm? Aceştia s-au format în interiorul stelelor, în urma proceselor de fuziune nucleară, fiind răspândiţi în Univers în urma exploziei supernovelor. Mare parte din atomii din care suntem făcuţi provin din stele care au explodat în alte galaxii. Acesta este rezultatul unui studiu realizat de un grup de cercetători de la Northwestern University.
25 de aspecte interesante despre corpul uman
Am scris în trecut o lungă serie de articole dedicată unor aspecte mai puţin cunoscute despre corpul omenesc. Adaugăm astăzi 25 de noi curiozităţi.
MICIUS: primul satelit ce foloseşte proprietăţi cuantice pentru comunicaţii
China a realizat un adevărat record, fiind prima ţară din lume care a realizat o comunicaţie cuantică folosind sateliţii. Recordul stabilit de către chinezi va fi la baza unor noi modalităţi de comunicaţie în condiţii de securitate, fără a fi deci în pericol de a fi interceptaţi da către hackeri sau agenţii străine. Proprietatea cuantică la baza acestei noi modalităţi de comunicaţie se numeşte quantum entanglement şi fascinează atât oamenii de ştiinţă cât şi largul public.
Exotica particula Xi – nouă descoperire de la acceleratorul de la Geneva
La conferinţa de la Venezia (Italia) a Societăţii Europene de Fizică a fost anunţată descoperirea unei noi particule compuse din trei quarcuri: doi dintre aceştia sunt quarcuri de tipul “charm”, mult mai grei decât quarcurile “up” şi “down” care compun protonii şi neutronii. Denumită particula Xi, nouă particulă ne va ajuta să înţelegem mai bine forţa nucleară tare şi rolul acesteia în Univers.
Spaţiu-timpul - la graniţa între mecanica cuantică şi relativitatea generală
Cei doi pilaştrii ai fizicii moderne, teoria relativităţii generale şi mecanica cuantică, descriu fenomene la scări diferite: de la cea a galaxiilor, în primul caz, la cea atomică. Există însă o teorie care le unifică? O analiză statistică a datelor recent obţinute în carul a două proiecte de cercetare arată că o asemenea teorie ar fi posibilă, chiar dacă în prezent dovezile sunt insuficiente.
Efectele negative ale insomniei: de la pierderea prietenilor la obezitate
Insomnia... Cei care nu reuşesc să doarmă mai mult de 3-4 ore pe noapte îşi pierd prietenii. Acesta este rezultatul unui studiu efectuat de un grup de cercetători suedezi, care au cercetat reacţia persoanelor de pe stradă la fotografii cu persoane care nu dormiseră noaptea. Un alt studiu al cercetătorilor americani de la Berkeley demonstrează că insomniacii devin mai agresivi şi caută satisfacţii în mâncare, jocuri de noroc sau sex.
"Hot yoga" reduce mâncatul pe fond nervos şi gândurile negative
Ședințele energice de yoga reduc mâncatul emoțional și gândurile negative
Yoga pare să reducă simptomele depresiei, sentimentele negative și mâncatul emoțional (pentru a satisface nevoi emoţionale, nu foamea normală). Acest lucru ne sugerează că practicarea ei poate constitui o completare utilă la terapiile verbale și medicamentele antidepresive.
Sunt femeile mai expresive decât bărbaţii?
Un grup de cercetători de la Yale University în colaborare cu cercetători de la compania Microsoft au răspuns, cu ajutorul unui software care este capabil să recunoască expresiile întipărite pe feţele persoanelor, la întrebarea dacă femeile sunt mai expresive decât bărbaţii. Mai mult, întrucât studiul a fost efectuat asupra a mai bine de 2.000 de persoane din diverse ţări, au fost observate o serie de (aparente) diferenţe privind comportamentul acestora, în funcţie de ţara din care proveneau.
Putem călători în trecut?
Călătoriile în timp nu sunt posibile deocamdată... Totuşi, din punct de vedere teoretic, bazându-ne pe teoria relativităţii generale, o călătorie în viitor ar fi posibilă. Altfel stau lucrurile când este vorba despre călătorii în trecut. Un studiu recent arată cum, cel puţin din punct de vedere matematic, o astfel de călătorie ar fi posibilă, pe o traiectorie circulară în variabila timp.
Modificări ale florei intestinale în călătoria spre Planeta Roşie?
Mai multe agenţii spaţiale pregătesc călătorii spre Planeta Roşie cu echipaj uman. Flora intestinală (microbiomul) într-o asemenea călătorie lungă şi periculoasă poate suferi diverse modificări; acestea au fost studiate într-o simulare care a durat mai bine de 500 de zile în cadrul proiectului Mars500.
Experienţele la graniţa morţii
Există viaţă după moarte? Rămâne o formă de conştiinţă? Întrebări la care de obicei răspunsul este: nu, odată cu moartea creierului dispare şi conştiinţa. Totuşi, rezultatele unui studiu ştiinţific efectuat de-a lungul anilor de către un medic olandez asupra experienţelor la graniţa morţii ne lasă cu o serie de întrebări asupra fenomenului numit conştiinţă.
Mecanica cuantică: de la termodinamică la muzică
Legile şi algoritmii mecanicii cuantice, teoria care descrie lumea particulelor elementare şi a atomilor şi care este unul dintre pilonii fizicii moderne, au fost aplicate recent cu succes în termodinamică şi în muzică. De la un vibrato perfect la noile calculatoarele cuantice, mecanica cuantică îşi spune cuvântul.
Misterul particulelor stranii observate la LHC
Pe măsură ce numărul de particule produse în urma coliziunilor protonilor creşte (liniile albastre), creşte şi numărul hadronilor stranii (pătratele portocalii şi roşii)
(Imagine: ALICE/CERN)
Noi rezultate obţinute în cadrul proiectului de cercetare ALICE la marele accelerator de particule de la Geneva arată că în cadrul ciocnirilor dintre protoni se produc particule care conţin quarcuri de tip straniu. Acest rezultat neaşteptat este în prezent analizat de către cercetători pentru a se înţelege cum iau naştere astfel de particule şi ce putem afla despre Big Bang din studiul acestora.
Se va construi super-laserul din Star Wars?
Super-laserul din Star Wars, capabil să distrugă o planetă în scurt timp, ar putea deveni realitate. Un studiu, deocamdată teoretic, al unor cercetători australieni arată că folosirea unui cristal de diamant ar putea ajuta la realizarea acestui laser ultra-puternic care ar putea avea aplicaţii interesante în diverse domenii.
Teoria „cuantică” a umorului
Care sunt procesele ce au loc în creier atunci când o glumă ne face să râdem? Deocamdată nu există încă o teorie care să explice acest fenomen; recent însă două cercetătoare au abordat problema propunând o soluţie foarte originală. Pe cât de bizar ar putea să fie, pentru a explica umorul se poate folosi mecanica cuantică, teoria care descrie lumea particulelor elementare.
Idei premiate de NASA privind explorarea spaţiului
Pentru a încuraja ideile extrem de îndrăzneţe, care însă s-ar putea să dea roade în viitor, NASA a finanţat o serie de proiecte care propun noi tehnologii în explorarea Universului, începând de la sistemul solar. De la surf în apropierea Soarelui la cultivarea planetei Marte, de la telescoape lansate în spaţiu cu ajutorul laserului, la roboţi pe planeta pitică Pluto - sunt doar câteva dintre proiectele ce au primit bani de la NASA pentru a efectua studii de fezabilitate.
Experiment: pentru prima dată s-a observat efectul curbării spaţiu-timpului la scară cuantică
Curbarea spaţiu-timpului generează "forţe mareice" care se exercită asupra funcţiei de undă a unui sistem cuantic. Folosind un interferometru cu impuls dual cercetători de la Universitatea Stanford şi Universitatea din Birmingham au măsurat modificările apărute ca urmare a acestor forţe. Pe scurt, cercetătorii au observat că introducerea unui corp cu masă în apropierea unui sistem cuantic produce modificări ale spaţiu-timpului măsurabile, identificând pentru prima oară efectele gravitaţiei asupra unui sistem cuantic.
