PlutoAm fost abordată la un moment dat de trei persoane care se întrebau de ce Pluto nu mai este o planetă. Explicaţia mea scurtă: "nu întruneşte caracteristicile unei planete", nu le-a picat prea bine. Au fost crescuţi cu ideea că Pluto este o planetă şi aşa vor să rămână.

Comentarii -

Jupiter, Venus si MercurSuntem în prima săptămână din luna martie. Pe cerul nopţii se pot observa cu uşurinţă 3 dintre planetele Sistemului Solar, Venus şi Jupiter, în vest şi Marte, în est. Dar imediat după asfinţitul Soarelui un punct gălbui-pal apare aproape de Venus.

Comentarii -

Rigel din OrionEste cea mai strălucitoare stea din constelaţia Orion şi a şaptea de pe cerul nopţii, având o magnitudine aparentă de 0,18. Deşi are denumirea Bayer "beta", Rigel este aproape întotdeauna mai strălucitoare decât Alpha Orionis (Betelgeuse).

Comentarii -

Terra NovaÎntr-un articol anterior am conturat profilul unei noi misiuni precum şi o parte dintre realităţile implicate de aceasta: vehiculele planetare cunoscute sub numele de rovere şi roboţii ar stabili o tabără de bază înainte de sosirea echipajului uman.

Comentarii -

MarteFilosofii şi oamenii de ştiinţă au considerat Marte ca fiind o lume rece şi fără viaţă, o planetă plină de viaţă ori o fostă planetă înfloritoare care poartă acum doar vestigiile unei societăţi inteligente şi pline de resurse. Când vom coloniza planeta roşie?

Comentarii -

Stelele se formează în toată galaxia, mai ales în braţele spirale şi spre centrul galaxiei, unde există materie necesară acestui proces: praf şi gaz. În aceste zone, materia interstelară este destul de densă pentru a forma nori moleculari în care iau naştere noi stele.

Comentarii -

SaturnA şasea planetă de la Soare, Saturn este ultima ce poate fi văzută cu ochiul liber. E formată în mare parte din hidrogen, ceea ce o face cel mai puţin densă planetă. Dar Saturn are un sistem spectaculos de inele, ceea ce o face un adevărat "stăpân al inelelor".

Comentarii -

GalaxieRoţi enorme, globuri sau nori de materie. Galaxii. În Univers, galaxiile sunt extrem de diferite - cea mai mică poate conţine câteva miliarde de stele, iar cea mai mare, în jur de un milion de milioane. Unele au doar câteva mii de ani-lumină în diametru.

Comentarii -

Calea LacteeVăzută de pe Pământ, Calea Lactee pare o bandă strălucitoare de mii de stele, care a captivat imaginaţia oamenilor încă din cele mai vechi timpuri.  Soarele este una din cele aproximativ 200 de miliarde de stele care alcătuiesc această galaxie spirală.

Comentarii -

PoluarePoluarea aerului poate fi considerată o importantă agresiune a omului modern asupra mediului. Odată cu revoluţia industrială de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, amprenta omului asupra învelişului atmosferic s-a făcut tot mai simţită.

Comentarii -

Canibalism găuri negreEste canibalism… în spaţiu! Vă uitaţi la o imagine cu două găuri negre absolut colosale recent descoperite, care se luptă în prezent în inima unei galaxii numite NGC3393. Ei bine, poate că ”se luptă” nu e chiar cuvântul potrivit – pentru că una dintre ele o mănâncă pe cealaltă.

Comentarii -

Cutremur Chile 1960Denumite şi cutremure de pământ, seismele sunt mişcări ale scoarţei terestre care produc mari pagube, atât materiale, cât şi umane. Ştiinţa care studiază cutremurele este seismologia, o ramură a geofizicii. Mai multe despre cutremure, în continuare.

Comentarii -

Jupiter si TerraPurtând numele celui mai important zeu roman (numit Zeus în mitologia greacă), Jupiter este cea mai mare în diametru, dar şi cea mai masivă planetă din Sistemul Solar. Planeta Jupiter are un volum de 1 300 ori mai mare decât al Pământului.

Comentarii -

FurtunăUn Pământ mai cald, mai umed, cu un nivel de CO2 mai ridicat ar putea susţine viaţa – dacă ar exista timp pentru adaptare. Problema pentru planetele, animalele şi oamenii din ziua de astăzi o constituie faptul că s-au adaptat climatului neobişnuit de stabil al ultimelor mii de ani.

Comentarii -

Nivelul măriiPe măsura ce se încălzesc, oceanele se extind. Când gheaţa de pe uscat se topeşte şi ajunge în mare, aceasta creşte, de asemenea, nivelul oceanelor. Dacă toată gheaţa din Groenlanda şi Antarctica s-ar topi, mările s-ar ridica cu mai mult de 60 de metri.

Comentarii -

TerraEra neozoică începe acum aproximativ 60 de milioane de ani şi se continuă şi în prezent. Neozoicul cuprinde două perioade: terţiarul şi cuaternarul. Terţiarul are cinci epoci: paleocen, eocen, oligocen, miocen şi pliocen.

Comentarii -

TerraEra mezozoică începe acum aproximativ 250 de milioane de ani şi se termină acum aproximativ 60 de milioane de ani. Mezozoicul are trei perioade: triasic, jurasic şi cretacic. Triasicul începe acum aproximativ 250 de milioane şi se încheie acum 200 de milioane de ani.

Comentarii -

TerraÎn acest articol vom studia principalele evenimente care au avut loc în fanerozoic, mai precis în prima sa era: paleozoicul. Era denumită paleozoic cuprinde 6 perioade: cambrian, ordovician, silurian, devonian, carbonifer şi permian.

Comentarii -

Pamantul si LunaDacă în articolul anterior am descris istoria Universului până la naşterea Terrei, începând cu acest articol vom studia istoria Terrei. Perioada pe care o vom prezenta în articolul de faţă este precambrianul, perioada scursă dintre naşterea Terrei şi Cambrian.

Comentarii -

TerraTerra, formată acum 4,56 miliarde de ani, nu a fost mereu aşa cum o ştim azi. În trecut, Terra a fost lovită de meteoriţi de dimensiuni mari, pe suprafaţa sa au fost create forme de relief care astăzi nu mai există, au dispărut şi au apărut diverse specii vegetale şi animale.

Comentarii -

Fosila din eocenFosilele sunt resturi sau urme ale unor organisme, mai vechi de 10.000 de ani. Urmele sunt reprezentate de diferite dovezi care atestă existenţa anumitor organisme, precum cărbunii, ţiţeiul, gazele naturale, chihlimbarul, excremente pietrificate (coprolite).

Comentarii -

Scoarţa terestră este alcătuită din roci formate din unul sau mai multe minerale. Rocile variază mult datorită proceselor geologice de milioane de ani, ca eroziunea, erupţiile vulcanice, dezagregarea sau depunerea de sedimente, ce au influenţat proprietățile rocilor.

Comentarii -

MineraleÎn acest articol vom prezenta în detaliu clasele de minerale, cu accent pe proprietăţile fizice şi chimice ale celor mai importante minerale din fiecare grupă. Veţi citi despre aur, diamant, turcoază, magnetit, sarea gemă, cuarţ şi multe altele.

Comentarii -

Diferite mineraleMineralele sunt elemente naturale care intră în alcătuirea rocilor din care este alcătuită Terra şi alte corpuri cereşti. Mineralele au structură cristalină. Au fost descoperite cam 4000 de minerale. La suprafaţa Terrei pot fi întâlnite mai frecvent aprox. 30 dintre ele.

Comentarii -

TerraÎn acest articol vom discuta despre relieful specific bazinelor oceanice. Trecerea dinspre continente spre bazinele oceanice se face prin marginile litorale. Marginile continentale prezintă trei componente: şelful, abruptul continental şi glacisul continental.

Comentarii -

Subcategorii

Spaţiul, acest infinit, această aglomerare de stele şi planete în continuă expansiune, a constituit atracţia oamenilor încă din cele mai vechi timpuri. Grecii şi chiar egiptenii l-au studiat şi observând că stelele sunt poziţionate într-un anumit fel, unele formând anumite figuri, le-au dat câte un nume fiecăreia. Aceste grupări sunt numite constelaţii. Ele se află la mii de milioane de kilometri de Terra şi deoarece distanţa lor nu se poate măsura în metri se foloseşte anul-lumină. Această unitate reprezintă distanţa parcursă de lumină într-un an de zile. Constelaţiile au fost studiate încă din antichitate, însă explozia de descoperiri s-a produs după inventarea telescopului de către sir Isaac Newton în 1670. În secolul al XX-lea spaţiul şi cercetarea lui a fost efectuată prin intermediul călătoriilor în spaţiu, dar şi prin cel al radiotelescoapelor şi cel al telescoapelor gigant amplasate pe crestele înalte ale munţilor (Telescopul Keck 1, Very Large Telescope, Very Large Array etc.). Totodată, spaţiul este cercetat cu ajutorul telescoapelor spaţiale (Hubble) sau al sondelor care au vizitat planetele sistemului solar, unele dintre ele depăşind chiar limitele acestuia (Voyager 1, 2).

 

Telescop spatial