Încălzirea globală ar avea loc şi mai repede dacă pădurile nu şi-ar face simţită prezenţa chiar şi la nivelul norilor. Este oare posibil ca Gaia (zeiţa Pământului la grecii antici) să nu fie chiar atât de neajutorată? Iată ce dezvăluie studiile noi în acest domeniu.
- Detalii
- Scris de: Stephen Battersby
Cercetătorii din cadrul NAOJ şi University of Tokyo au "observat" în premieră atmosfera exoplanetei „GJ3470b" din constelaţia Cancerului (Racului) cu ajutorul a două telescoape aflate în cadrul OAO (Okayama Astrophysical Observatory, NAOJ).
- Detalii
- Scris de: Akihiko Fukui et al.
Ozonul are un miros înţepător, iar dacă este inspirat arde efectiv plămânii. La nivelul solului ozonul este clasificat de EPA (agenţia guvernamentală americană pt protecţia mediului) drept agent poluant. Cu toate acestea, fără ozon viaţa pe Pământ ar fi imposibilă.
- Detalii
- Scris de: Dr. Tony Phillips
Obţinută de telescopul spaţial al ESA (Planck), cea mai detaliată hartă realizată vreodată a radiaţiei cosmice de fond, o relicvă a Big Bangului, a fost prezentată la 21.03.2013, punând în discuţie fundamentele înţelegerii noastre actuale a Universului.
- Detalii
- Scris de: ESA
Istoria universului. credit: NASA / CXC / M. Weiss
Dezbaterea cea mai faimoasă a sec. XX a avut ca scop să determine ce este de fapt centrul universului. Concluzia cea mai importantă pe care omul modern o poate trage din dezbatere este că fiecare dintre participanţi a avut şi dreptate, dar a şi greşit.
- Detalii
- Scris de: Esther Inglis-Arkell
La nivel galactic, Soarele este o stea remarcabil de constantă. În timp ce unele stele prezintă pulsaţii spectaculoase, cu fluctuaţii de mărime şi strălucire, uneori chiar explodând, luminozitatea Soarelui variază cu numai 0,1% pe parcursul ciclului solar de 11 ani.
- Detalii
- Scris de: Dr. Tony Phillips
Caietul de notiţe al lui Enrico Fermi din decembrie 1948 include patru pagini în care este schiţată geneza teoriei radiaţiei cosmice, particulele ce pot intra în atmosfera Pământului la viteze foarte mari. În continuare, câteva detalii pe această temă.
- Detalii
- Scris de: Jim Cronin
Aflată la aproximativ 212 milioane de a.l. de Pământ, masiva galaxie spirală NGC 6872 a fost descoperită acum câteva decenii, părând a fi o galaxie spirală obişnuită. NASA este acum de părere că vorbim despre cea mai mare galaxie descoperită vreodată.
- Detalii
- Scris de: George Dvorsky
Teoretic orice lucru ar putea deveni o gaură neagră dacă este comprimat suficient de mult. Ce ar putea transforma Pământul într-o gaură neagră, fie ea deloc impozantă? În continuare, mai multe despre acest fenomen şi despre raza Schwarzschild.
- Detalii
- Scris de: Esther Inglis-Arkell
Stelele, obiectele cereşti cel mai uşor de recunoscut, constituie elementele fundamentale ale unei galaxii. Vârsta, răspândirea şi compoziţia stelelor dintr-o galaxie marchează istoria, dinamica şi evoluţia acelei galaxii. Mai multe despre stele, în continuare.
- Detalii
- Scris de: NASA
Priviţi la cerul nopţii şi veţi vedea stele, desigur. Dar acolo unde sunt stele sunt şi planete, miliarde şi miliarde de planete, cel puţin. Aceasta este concluzia unui nou studiu al astronomilor de la California Institute of Technology. Detalii, în continuare.
- Detalii
- Scris de: Marcus Woo
La finele lunii noiembrie şi începutul lui decembrie ale anului 2012 a avut loc la Doha, în Qatar, cel mai recent summit al ONU pe tema schimbărilor climatice. Vă prezentăm în cele ce urmează câteva dintre cele mai importante concluzii ale conferinţei.
- Detalii
- Scris de: Michael Marshall
În orice interacţiune socială informaţiile privind vârsta, numele şi ocupaţia trezesc interesul general. Dar probabil cea mai vânată informaţie este cea legată de vârstă. Îţi aduci aminte când erai copil cât de des ţi se punea întrebarea: „Câţi ani ai?”. Obsesia pentru vârstă rămâne constantă de-a lungul întregii vieţi şi probabil de aceea purtăm cu toţii pecetea acestui număr compus la început dintr-o singură cifră, la care se mai adaugă încă una după numai nouă ani.
Dar oare câţi dintre noi suntem conştienţi de faptul că vârsta noastră depinde în întregime de planeta pe care trăim, mai precis de viteza cu care ea se mişcă în spaţiu în jurul Soarelui? Căci la urma urmei un „an” este perioada de timp de care are nevoie Pământul ca să facă o rotaţie completă în jurul Soarelui. Iar această perioadă de timp este de 365,25 zile, ceea ce înseamnă că vârsta noastră depinde şi de viteza cu care Pământul se învârte în jurul axei sale: 24 de ore.
- Detalii
- Scris de: Brânduşa Băcilă
Doar o mână de oameni de ştiinţă din occident au vizitat vreodată Coreea de Nord. Keith Bowers, ecolog şi arhitect peisagist, preşedinte al Biohabitats, este unul dintre aceştia. În continuare, povestea vizitei lui în această ţară ruptă de lume.
- Detalii
- Scris de: Keith Bowers
Mercur, planeta cea mai mică şi cea mai apropiată de Soare, are o perioadă de revoluţie de doar 88 de zile, efectuând o orbită strânsă, ceea ce menţine planeta incredibil de fierbinte. Cu toate acestea, dovezi recente arată că acolo există gheaţă.
- Detalii
- Scris de: Jennifer Chu