(Timp citire: 7 - 8 minute)

GeoingineriaDe la umbrelele solare la înmulţirea algelor până la densităţi uriaşe, există o mulţime de idei pentru răcirea planetei. Dar există oare şi pericole ascunse? Geoingineria - intervenţia pe scară largă asupra sistemului climatic planetar - poate oferi unele răspunsuri.

Comentarii -

(Timp citire: 5 minute)

Constelatia PegasusPegasus este una dintre cele 48 de constelaţii greceşti originale, catalogate de Ptolomeu în secolul 2. Se află la nord de constelaţiile zodiacale Aquarius şi Pisces, la declinaţii nordice, şi se învecinează cu Andromeda. Detalii, în cele ce urmează.

Comentarii -

(Timp citire: 8 - 9 minute)

Constelaţia SăgetătorConstelaţie zodiacală importantă, aflată între Scorpius şi Capricornus, Sagittarius include un model de stele uşor de recunoscut numit Ceainic, cu capac ţuguiat (λ) şi cu gură largă (γ, δ şi ε). Este constelaţia cu cel mai mare număr de obiecte Messier – 15.

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

M101Charles Messier a fost unul dintre cei mai devotaţi astronomi în observarea pură şi directă a cerului. El s-a născut pe data de 26 iunie 1730 în Lorraine, Franţa. Messier a descoperit 13 comete ce-i poartă numele şi a realizat cel mai renumit catalog de obiecte deep sky.

Comentarii -

(Timp citire: 6 minute)

Constelaţia LyraLyra este o constelație compactă pe cerul nordului, aflată lângă Cygnus, la marginea Căii Lactee. O include pe Vega – a cincea stea ca mărime de pe cer și o componentă a “Triughiului de Vară“, alături de Deneb (din Cygnus) și Altair (din Aquila).

Comentarii -

(Timp citire: 8 - 9 minute)

Constelaţia CygnusUna dintre cele mai importante constelații de pe cerul nordului, Cygnus conține numeroase obiecte interesante. Privind toate stelele din constelație, este ușor de imaginat o lebădă cu aripile deschise, în zbor de-a lungul Căii Lactee.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Constelatia AquilaConstelaţia Aquila a fost catalogată pentru prima dată de către astronomul grec Ptolomeu în secolul al II-lea și conține steaua Altair, un colț al Triughiului de Vară din emisfera nordică și a 12-a cea mai strălucitoare stea de pe cerul nopții.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Constelaţia GemeniVorbim astăzi despre constelaţiile Auriga şi Gemeni. Identificată de obicei cu regele Atenei, Erichthonius, Auriga este o constelaţie uşor de identificat pe cerul nordului datorită prezenţei stelei Capella (α) - cea mai nordică stea de magnitudine 1.

Comentarii -

(Timp citire: 4 minute)

Constelaţia LeoNe continuăm periplul prin Univers, discutând astăzi pe scurt despre alte trei constelaţii: constelaţia Cepheus, constelaţia Leo şi constelaţia Leo Minor. Şi acestea au poveştilor lor venind din Antichitate, pe care vă invităm să le citiţi în continuare.

Comentarii -

(Timp citire: 4 - 5 minute)

PerseusAnterior, am vorbit despre Cassiopeia, o constelaţie grecească originală, foarte uşor de observat datorită familiarei forme de W de pe cerul nopţii. Vom vorbi în acest articol despre două constelaţii vecine ale acesteia - Perseus şi Andromeda.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Parseidele 2007An de an, Perseidele brăzdează cerul verii impresionându-ne cu cei mai minunaţi meteori. De la apariţie, curentul meteoric "Perseide" a avut o prezenţă spectaculoasă într-o perioadă propice observaţiilor, în lunile iulie şi august.

Comentarii -

(Timp citire: 2 - 3 minute)

MeteorStelele căzătoare, denumite ştiinţific meteori, apar atunci când particule de praf sau chiar mici meteoriţi, la intrarea în atmosferă, se aprind din cauza frecării care apare la contact cu aceasta, lăsând în urmă dâre luminoase.

Comentarii -

(Timp citire: 6 minute)

Constelatia BootesBootes o  conține pe Arcturus  (Alpha Bootis), a treia cea mai strălucitoare stea pe cerul nopții. Este cea mai strălucitoare stea aflată la nord de ecuatorul ceresc. Odată descoperită pe cer, putem trasa imaginar forma de zmeu a constelației Bootes.

Comentarii -

(Timp citire: 7 minute)

Constelatia ScorpionuluiLuna iulie reprezintă cea mai bună perioadă din timpul anului pentru a admira constelaţia sudică Scorpius în emisfera boreală. Aceasta este una dintre cele 12 constelaţii zodiacale. Se poate observa în sud, după apusul Soarelui. Detalii, în articol.

Comentarii -

(Timp citire: 8 - 9 minute)

Dezvoltarea tehnologică din a doua jumătate a secolului XX şi lupta acerbă pentru cucerirea spaţiului cosmic au avut ca efect extrapolarea multor activităţi de cercetare în spaţiul extraatmosferic. Au apărut astfel domenii noi de cercetare ştiinţifică şi tehnologică. Printre acestea, vremea şi meteorologia spaţiale.

Comentarii -

(Timp citire: 16 - 17 minute)

QuasarQuasarii sunt obiecte cosmice fascinante, descoperite la începutul anilor 1960 şi care emit unde radio foarte puternice. În prezent se ştie că sunt nuclee foarte active de galaxii masive. În continuare, răspunsurile oferite de NASA la întrebările despre quasari.

Comentarii -

(Timp citire: 34 - 36 minute)

Vreme reaCercetătorii au identificat cinci greșeli frecvente referitoare la vreme și climat, ca de exemplu: predicțiile meteorologice și climatologice afirmă cu certitudine ce se va întâmpla, vremea și climatul sunt destul de imprevizibile, etc.

Comentarii -

(Timp citire: 6 - 7 minute)

Gaură neagrăUniversul nostru ar putea fi într-o gaură neagră. Poate că sună ciudat, dar ar putea fi cea mai bună explicaţie privind începutul Universului şi pentru ceea ce observăm noi astăzi. Este o teorie care a fost dezvoltată în ultimele zeci de ani de un grup de fizicieni.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

PolluxDeşi este catalogată stea beta, Pollux este cea mai strălucitoare stea din constelaţia zodiacală Gemeni - foarte uşor de observat cu ochiul liber în această perioadă, aflându-se în partea vestică a cerului după apusul Soarelui. Detalii, în continuare.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Draco cu Ursa Mica, cf. unui atlas din 1825, LondraBalaurul Ladon păzea merele de aur ce creşteau pe Muntele Atlas, în grădina Herei, soţia lui Zeus. Pentru a douăsprezecea muncă, eroului Hercule i s-a cerut să fure câteva mere. Ca să ajungă la ele, a omorât balaurul cu o săgeată otrăvită.

Comentarii -

(Timp citire: 3 - 4 minute)

Ursa MareContinuăm admirarea cerului, trecând prin alte constelaţii. În nord, căutăm o formă familiară - Carul Mare. Acesta face parte din Ursa Major. De la steaua Alpha (α) a acestei constelaţii trasăm imaginar o diagonală spre nord. Astfel zărim Steaua Polară.

Comentarii -

(Timp citire: 7 minute)

QuasarO sursă radio cvasistelară sau un "quasar" este un nucleu galactic activ, foarte luminos, aflat la mare distanţă de Pământ, care emite radiaţii electromagnetice puternice şi are o mare deplasare spre roşu, atât în unde radio, cât şi în lumina vizibilă.

Comentarii -

(Timp citire: 2 minute)

Canis MinorCanis Minor este de obicei identificat cu cel mai mic câine de vânătoare a lui Orion. Este uşor de descoperit după cea mai strălucitoare stea a ei - Procyon sau Alpha (α) Canis Minoris - o opta stea ca strălucire de pe cer. Se află la 11,4 ani-lumină distanţă de Pământ.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

Constelaţia OrionOrion. Un vânător gigant sau un războinic urmat de câinii săi (Canis Major şi Canis Minor). Este Orion, una dintre cele mai importante constelaţii de pe cer. În mitologia greacă, Orion a fost un bărbat înalt şi chipeş, fiul lui Poseidon, zeul mării.

Comentarii -

(Timp citire: 3 minute)

RoşcatăE timpul să-ţi redefineşti cunoştinţele legate de pigment! Persoanele cu pielea deschisă la culoare şi cu părul roşcat au această înfăţişare diferită datorită mutaţiilor genei ce creează receptorul melanocortin-1, o proteină care ajută la sinteza pigmentului de melanină.

Comentarii -

Subcategorii

Spaţiul, acest infinit, această aglomerare de stele şi planete în continuă expansiune, a constituit atracţia oamenilor încă din cele mai vechi timpuri. Grecii şi chiar egiptenii l-au studiat şi observând că stelele sunt poziţionate într-un anumit fel, unele formând anumite figuri, le-au dat câte un nume fiecăreia. Aceste grupări sunt numite constelaţii. Ele se află la mii de milioane de kilometri de Terra şi deoarece distanţa lor nu se poate măsura în metri se foloseşte anul-lumină. Această unitate reprezintă distanţa parcursă de lumină într-un an de zile. Constelaţiile au fost studiate încă din antichitate, însă explozia de descoperiri s-a produs după inventarea telescopului de către sir Isaac Newton în 1670. În secolul al XX-lea spaţiul şi cercetarea lui a fost efectuată prin intermediul călătoriilor în spaţiu, dar şi prin cel al radiotelescoapelor şi cel al telescoapelor gigant amplasate pe crestele înalte ale munţilor (Telescopul Keck 1, Very Large Telescope, Very Large Array etc.). Totodată, spaţiul este cercetat cu ajutorul telescoapelor spaţiale (Hubble) sau al sondelor care au vizitat planetele sistemului solar, unele dintre ele depăşind chiar limitele acestuia (Voyager 1, 2).

 

Telescop spatial