Graficul de mai jos arată, comparativ, cum stau țările Uniunii Europene sub aspectul pregătirii sistemelor medicale naționale în fața epidemiei de COVID-19, care a copleșit deja unele țări, cum ar fi Italia sau Spania.
Situația de mai jos ia în calcul următorii parametri: numărul de paturi de spital la 100.000 de locuitori pe tipuri de asistență medicală (asistență medicală curativă, de recuperare și pe termen lung), numărul de asistente medicale și de doctori.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
O echipă de cercetători a studiat modul în care temperatura și umiditatea afectează transmiterea virusului SARS-CoV-2, care produce boala COVID-19. Aceștia au descoperit că o creștere de 1 grad Celsius și 1% a umidității relative scad substanțial capacitatea de transmitere a virusului. Aceste rezultate sunt similare cu cele privind evoluția răspândirii virusului gripei sezoniere, care se reduce odată cu încălzirea vremii.
Studiul a inclus, printre altele, 100 de orașe din China care au avut mai mult de 40 de cazuri în perioada 21 - 23 ianuarie 2020; studiul s-a desfășurat într-o perioadă în care virusul s-a răspândit fără nicio opreliște, dat fiind că abia pe 24 ianuarie au început autoritățile chineze să implementeze măsuri de blocare a răspândirii infecției.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
credit: raportuldegarda.ro
Epidemia COVID-19 nu se va termina prea curând în România. Abia suntem, în fapt, în faza sa de început. Măsurile guvernamentale și comportamentul populației sunt fundamentale în limitarea perioadei în care boala va avea o influența importantă asupra societății. Dacă în China numărul de persoane infectate s-a redus drastic în ultimele 2 săptămâni, în Europa în cele mai multe țări numărul de îmbolnăviri este în creștere de la o zi la alta.
Iată mai jos trei scenarii privind evoluția COVID-19 în România. Desigur, acest model matematic trebuie privit cu un ochi critic, iar acesta trebuie actualizat pe măsură ce date suplimentare sunt disponibile.
În varianta optimistă, vârful va fi atins în perioada 1-20 mai 2020, iar presiunea pe sistemul sanitar este redusă.
În varianta moderată, vârful va fi în perioada 1-20 iulie 2020, sistemul de sănătate făcând față numărului și frecvenței îmbolnăvirilor.
În varianta de risc maxim, vârful va fi atins în perioada 1-20 iunie 2020, iar sistemul de sănătate românesc va fi depășit.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
SITUAȚIA COVID-19 LA NIVEL GLOBAL | ||
Total cazuri | Decese | Cazuri SUA |
5.098.804 | 369.847 | 1.773.020 |
SITUAȚIA COVID-19 ÎN ROMÂNIA | ||
TOTAL CAZURI | VINDECAȚI | DECESE |
19.257 | 13.256 |
1.262 |
În continuarea articolului:
1. graficul evoluției zilnice a infecției cu virusul SARS-CoV-2, responsabil pentru COVID-19, în România;
2. graficul evoluției deceselor în România;
3. graficul evoluției globale a infecției cu noul coronavirus;
4. evoluția pandemiei COVID-19 în România (jurnal zilnic).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
COVID-19 LA NIVEL GLOBAL | ||
Total cazuri | Decese | Cazuri SUA |
8.814.243 | 464.883 | 2.255.119 |
SITUAȚIA COVID-19 ÎN ROMÂNIA | ||
TOTAL CAZURI | VINDECAȚI | DECESE |
24.045 | 16.911 |
1.512 |
București: 2.708 (21.06), 2.671 (20.06) |
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Harta țărilor infectate cu noul coronavirus (14 martie 2020)
Un studiu publicat în urmă cu câteva zile de către cercetători germani, unul dintre primele studii din afara Chinei care analizează date clinice de la pacienți cu COVID-19, arată că cei infectați cu noul coronavirus (denumit SARS-CoV-2) eliberează o cantitate mare de virus în prima fază a infecției, fapt ce explică de ce virusul se transmite atât de rapid în jurul lumii.
Studiul a constat în monitorizarea a 9 pacienți infectați cu SARS-CoV-2, prin analiza unor mostre de salivă, sânge, urină și excremente. Iată care sunt principalele concluzii.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic
Una dintre curiozitățile COVID-19 este că această boală are efecte devastatoare asupra bătrânilor, dar copiii sunt feriți de forme severe ale bolii. Niciun copil sub 10 ani nu a murit, deși copiii nu sunt feriți de infecția cu SARS-CoV-2.
Care este explicația?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Fundația Națională de Știință (The National Science Foundation), SUA, a publicat primele imagini obținute cu ajutorul Telescopul Solar Daniel K. Inouye, considerate cele mai detaliate imagini ale Soarelui de până în prezent, cu o rezoluție de cel puțin trei ori mai bună decât orice alte imagini ale astrului din sistemul nostru solar. Primul film acoperă o suprafață de 36.500 x 36.500 km, în timp ce al doilea o suprafață de 19.000 x 10.700 km.
Telescopul solar Daniel K. Inouye (DKIST) este instrument de cercetare științifică pentru studierea Soarelui de la Observatorul Haleakala de pe insula hawaiană Maui, numit după Daniel K. Inouye, senator american pentru Hawaii.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Distribuția neuniformă a doctorilor amplifică problemele grave ale sistemului de sănătate românesc
Pe 28 noiembrie 2019 Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat raportul anual privind profilul sănătății în 2019 în România. Raportul arată că în România sunt cele mai mici cheltuieli pentru sănătate din toată Europa, iar speranța de viață este printre cele mai scăzute. Totul pe fondul lipsei de transparență și a unei evaluări sistematice a performanței sistemului. Iată care sunt cele mai importante aspecte conținute în raport.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Roboții NASA: Curiosity (stânga) și Mars 2020
Agențiile spațiale din SUA, Europa, Rusia și China lansează roboți spațiali pe Marte anul viitor. Trei roboți diferiți vor fi lansați pe Marte în vara anului 2020: roverul Mars 2020 al NASA, Rosalind Franklin (misiune comună a Europei (Agenția Spațială Europeană) și Rusiei (Roscosmos)) și Huoxing-1 al Chinei.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Prima „fotografie” a unei găuri negre: cea mai importantă realizare din știință în anul 2019 [video]
Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT
Într-un adevărat tur de forță, astronomii au combinat măsurători efectuate cu zeci de radiotelescoape operate de opt observatoare din toată lumea pentru a genera prima imagine a unei găuri negre, o realizare tehnică de excepție, care dă formă și vizibilitate unui fenomen ce, prin definiție, nu este vizibil (o gaură neagră nu reflectă nimic, dat fiind că și lumina este atrasă ireversibil către centrul acesteia). Imaginea surprinde o gaură neagră situată la 55 de milioane de ani-lumină de noi, în inima galaxiei Messier 87. Prestigioasa revistă de știință Science cataloghează acest rezultat ca fiind principala realizare științifică a anului 2019.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Autoritatea de reglementare în comunicații (ANCOM) a lansat recent un site, aisemnal.ro, pe care face disponibile acoperirea și nivelul de semnal mobil pe întreg teritoriul țării, așa cum au rezultat în urma măsurătorilor efectuate de instituție în cadrul unei campanii de monitorizare. Harta ANCOM este realizată exclusiv pe baza măsurătorilor din teren; nu este o hartă simulată.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Într-un articol din primăvara acestuia an ne întrebam dacă „Ne-ar putea face conştientizarea repetată a morţii mai înţelepţi?”. Spuneam atunci că subiectul morţii este tratat de cei mai mulţi cu o mare delicateţe. Este ca şi cum dacă nu l-am menţiona, am alunga moartea însăşi din preajma noastră. Pe de altă parte, acesta este un mister al naturii umane: cei mai mulţi trăim ca şi când nu am muri niciodată.
Un studiu recent efectuat de cercetători israelieni, intitulat „Mecanisme neurologice bazate pe predicție protejează „sinele” de amenințări existențiale”, a ajuns la concluzia că avem un mecanism cerebral care ne protejează în mod automat de ideea morții. Creierul nu pare să accepte ideea că moartea ni se poate aplica și nouă înșine.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
A luat naştere universul cu adevărat odată cu Big Bangul? Și dacă da, există dovezi? Există planete în jurul altor stele? Pot aceste planete să susțină viața? Premiul Nobel pentru fizică din 2019 a fost decernat unui număr de trei oameni de știință care au oferit răspunsuri profunde la toate aceste întrebări.
James Peebles, profesor emerit de fizică la Universitatea Princeton, a câștigat jumătate din premiul pentru o activitate de cercetare pe care a finalizat-o încă din anii '60, când el și o echipă de fizicieni de la Princeton au încercat să detecteze radiațiile rămase Bang Bangului.
Cealaltă jumătate a premiului a mers către Michel Mayor, profesor emerit de fizică de la Universitatea din Geneva, împreună cu Didier Queloz, de asemenea astrofizician elvețian, de la Universitatea din Geneva și la Universitatea din Cambridge. Activitatea excepţională a acestora a constat în descoperirea primelor planete orbitând alte stele, cunoscute și sub numele de exoplanete, dincolo de sistemul nostru solar.
- Detalii
- Scris de: Robert T. Fisher
O secțiune transversală a unei mostre de kimberlit din Groenlanda de Vest, fotografiată folosind lumină polarizată, care arată gama largă și structura complexă a mineralelor din mostră, cum ar fi: diamante, granate și zircon.
Fiecare mostră de kimberlit - roca ce conţine cea mai mare parte a diamantelor aflate în interiorul Pământului - este posibil să-şi aibă originea într-un rezervor unic, care a supraviețuit intact cea mai mare parte a istoriei Pământului.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.