Oamenii de știință de la facultatea de medicină a Universității Washington (WU) din St. Louis au reușit crearea unei pastile care ar putea oferi aceleași beneficii pentru sănătate ca și exercițiile fizice. De aceasta ar putea beneficia persoanele care nu pot face exerciții fizice.
Ideea de a înlocui beneficiile exercițiilor fizice pentru sănătatea fizică și mintală cu o pastilă poate părea exagerată, dar pentru multe persoane care nu pot practica o activitate fizică regulată din cauza îmbătrânirii, a unei boli sau a unui handicap, acest lucru ar putea fi un progres care le-ar putea schimba viața, informează 360medical.ro.
- Detalii
- Scris de: Beatrice Popa
Pentru scăderea riscului de mortalitate cu 18%, bărbații trebuie să practice 300 de minute de activitate fizică moderat-intensă (AFMI) pe săptămână, însă femeile obțin rezultate similare după numai 140 de minute. Mai mult decât atât, în condițiile realizării a 300 de minute săptămânale de AFMI, femeile au un risc de deces scăzut cu 24%.
Rezultatele, publicate în Journal of the American College of Cardiology, subliniază potențialul de a personaliza recomandările cu privire la exercițiile fizice în funcție de nevoile fiecărui individ în parte. Studiul a fost realizat în cadrul National Institutes of Health.
- Detalii
- Scris de: Ruxandra Schitea
Plățile informale din spitale reprezintă o problemă veche în sistemul sanitar public, care plasează de mult timp România pe primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul corupției din sectorul medical. Cu toate acestea, un studiu publicat în 23 februarie în publicația medicală BMJ oferă motive de optimism, sugerând că anul trecut România a înregistrat cea mai mare scădere a procentului de pacienți care s-au simțit nevoiți să ofere bani în plus personalului medical, de la 19% la 9%, informează 360medical.ro.
Raportul, denumit „Doctor bribes: Romania finds rare success among persisting healthcare corruption across Europe” (Șpăgi pentru medici: România înregistrează un rar succes pe fondul unei corupții persistente în sistemul de sănătate din Europa), arată că România s-a numărat în mod tradițional printre țările cele mai afectate de corupția din spitale.
- Detalii
- Scris de: Sorin Melenciuc
Cel mai mare studiu de până acum privind vaccinurile împotriva Covid a analizat problemele medicale apărute în rândul a aproape 100 de milioane de persoane imunizate. Au fost observate mici creșteri ale problemelor neurologice, de sânge și cardiace, informează 360medical.ro. Specialiștii spun însă că riscurile asociate îmbolnăvirii de Covid depășesc cu mult riscurile vaccinării.
Vaccinurile care protejează împotriva îmbolnăvirilor grave, a decesului și a simptomelor persistente și de lungă durată (Covid prelungit/ Long Covid) ale unei infecții cu coronavirus au fost asociate cu mici creșteri ale afecțiunilor neurologice, sanguine și cardiace în cadrul celui mai mare studiu global de siguranță a vaccinurilor realizat până în prezent.
S-a constatat în mod constant că infecțiile cu SARS-CoV-2, coronavirusul care provoacă boala Covid-19, sunt mai susceptibile de a provoca afecțiunile observate în acest studiu decât vaccinările, au remarcat cercetătorii în analiza lor, adăugând că acest factor ar trebui luat în considerare atunci când se cântărește raportul risc-beneficiu al imunizării.
- Detalii
- Scris de: Beatrice Popa
Semnătura metabolomică, predominant reflectând căile metabolismului lipidic, implică mai ales compuși precum fosfatidilcolinele (PC), esterii colesterolici (CE), triacilglicerolii (TAG) și diacilglicerolii (DAG)
Sursa foto: Cell.com
În căutarea unei vieți mai lungi și mai sănătoase, sfaturile au fost adesea simple: mâncați bine, rămâneți activi, evitați fumatul și mențineți o greutate corporală normală.
Beneficiile unui astfel de stil de viață sunt bine documentate, incluzând o reducere a riscului de boli cronice și o șansă mai mică de deces prematur. Cu toate acestea, mecanismele biologice, în special modul în care aceste obiceiuri influențează moleculele care circulă în organismul uman, nu sunt încă pe deplin înțelese.
- Detalii
- Scris de: Dr. Bianca Cucoș
Consumul excesiv de carne roșie, atât procesată, cât și neprocesată, se asociază cu riscul ridicat de a dezvolta diabet zaharat de tip 2, conform unui studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition.
Principalele efecte determinate de consumul de carne roșie:
• consumul de carne roșie procesată a crescut riscul de diabet zaharat de tip 2 cu peste 50%
• consumul de carne roșie neprocesată a crescut riscul de diabet zaharat de tip 2 cu 40%
• o porție în plus pe zi de carne roșie procesată a crescut riscul de aproape 1,5 ori
• riscul a fost crescut de 1,25 ori de o porție adițională de carne roșie neprocesată
• pentru consumul combinat, riscul a fost crescut de aproximativ 1,3 ori de o porţie suplimentară.
- Detalii
- Scris de: Dr. Monica Dugăeșescu
Virusul rujeolei (microscop electronic)
Credit: wikipedia.org
Imaginați-vă o boală mai infecțioasă decât oricare alta cunoscută de știința medicală și care, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ucide 2,6 milioane de copii mici în fiecare an, lăsând alte milioane de copii cu surzenie și chiar leziuni cerebrale. Sună ca ceva desprins dintr-o ficțiune de groază cu pandemii, dar o astfel de boală există. Este vorba despre rujeolă.
Rujeola, cunoscută popular și sub numele de pojar, este o boală extrem de contagioasă, care se transmite prin aer, și este cauzată de un virus care poate duce la complicații grave și deces, informează 360medical.ro.
Virusul rujeolic aparține familiei Paramyxoviridae, genul Morbilivirus, și se raspândește cu repeziciune, mai ales la persoane nevaccinate.
- Detalii
- Scris de: Beatrice Popa
Drosophila melanogaster
Alimentația influențează toate procesele organismului, fiind unul dintre factorii esențiali, probabil cel mai important, în sănătatea organismului. Datele colectate de cercetători în ultimii ani indică faptul că restricția calorică (consumul unui număr de calorii mai mic decât cel consumat de organism) îmbunătățește sănătatea și crește durata de viață, aspecte rezultate în special în cadrul testelor pe animale.
Recent, cercetători de la Institutul Buck au identificat o genă, OXR1, care pare a avea un rol determinant în prelungirea vieții, dar și în păstrarea sănătății creierului. Descoperirea poate fi utilă în terapii pentru a încetini procesul de îmbătrânire la oameni și pentru boli neurodegenerative care au legătură cu îmbătrânirea.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Compania americană Alkeus Pharmaceuticals, specializată în dezvoltarea unor tratamente pentru boli degenerative ale ochiului, a anunțat miercuri că terapia sa experimentală a oprit progresia bolii la pacienții cu stadii incipiente ale unei afecțiuni oculare genetice care duce la orbire, informează 360medical.ro.
Afecțiunea ereditară, cunoscută sub numele de boala Stargardt, nu are tratamente disponibile și este una dintre principalele cauze genetice de orbire la copii și adulți tineri, cu un număr estimat de 30.000 de persoane afectate în Statele Unite și peste 150.000 în întreaga lume.
- Detalii
- Scris de: Beatrice Popa
Amenințarea pentru sănătatea publică reprezentată de rezistența antimicrobiană rămâne una uriașă la nivel global. Aproximativ 1,3 milioane de persoane din întreaga lume au murit în mod direct din cauza rezistenței antimicrobiene în 2019, potrivit unei analize din 2022. Acum, informează 360medical.ro, oamenii de știință spun că au dezvoltat un nou tip de antibiotic pentru a trata bacteriile rezistente la majoritatea antibioticelor actuale și care ucid un procent mare de persoane cu o infecție invazivă.
Acinetobacter baumannii este o bacterie ce determină frecvent infecţii nosocomiale, cel mai comun situs de infecţie şi colonizare fiind tractul respirator inferior. Bacteria poate provoca infecții grave la nivelul plămânilor, al tractului urinar și al sângelui, potrivit Centrelor pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) din Statele Unite.
- Detalii
- Scris de: Beatrice Popa
În ultimele luni am scris mai multe articole despre fundamentele unei alimentații sănătoase. Cum am mai spus, deși presa reușește să creeze impresia că nimic nu este clar, că ce este astăzi recomandat este mâine interzis, în fapt, zeci de ani de studii pe milioane de voluntari din toată lumea au cristalizat o serie de principii fundamentale cu privire la alimentația umană. Nu trebuie să fii cercetător sau chimist ca să le înțelegi, pentru că, în esență, sunt de bun-simț. La finalul articolului am introdus linkuri către cela mai relevante articole scrise pe subiectul alimentației.
Unul dintre miturile care circulă „pe piață” este cel privitor la orele între care să mănânci. Știți povestea: „să nu mănânci după ora X!” Sau: „să mănânci doar într-un interval de 8 ore pe zi! În rest, post”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic
Fără dubii, una dintre puținele informații reconfortante în contextul epidemiei de COVID-19 a fost aceea că procentul copiilor infectați este mic, raportat la cel al adulților. Copiii/tinerii cu vârste între 1 și 19 ani au reprezentat 2% conform unui studiu care a cuprins 72.000 de cazuri.
Dar de ce copiii se îmbolnăvesc mai puțin, iar când o fac, în genere simptomele lor sunt ușoare? Un articol publicat azi în revista Nature face un sumar al cunoașterii acumulate în lunile de la apariția pandemiei. Iată care sunt principalele idei.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ce ai spune dacă ai vedea un om care nu face nimic toată ziua? Nu din proprie inițiativă cel puțin. Stă nemișcat. Dar dacă-l inviți la un joc de cărți iese din amorțeală și participă la joc. Este cunoscut un astfel de caz - un om de afaceri care a fost înțepat de o viespe, înțepătură care a dus la transformarea sa completă, la apatia descrisă mai sus.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Sigur, virusul gripal nu a dispărut doar pentru că un nou virus, SARS-CoV-2, a „intrat pe piață”. Ne-am aștepta ca numărul de infectări cu virusul gripal să scadă în această perioadă, dat fiind că populația ia totuși măsuri de igienă personală și distanțare socială fără precedent. Iată cum stau lucrurile.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În mod normal de la inițierea procesului de creare până la aprobarea și comercializarea unui vaccin durează 5 ani. În contextul actualei epidemii de COVID-19 se speră ca în 9 luni să avem un vaccin; un termen de 18 luni pare a fi unul mai realist însă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.