Sunt anumite situații când multora nu le este clar dacă trebuie să folosească spațiu sau nu în scriere.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Am fost curios să văd care este obiectivul învățământului în România. Așa că am mers la Legea învățământului (legea nr. 1 / 2011). Am trecut repede peste formulările uneori comice din primele trei articole (gen: „Misiunea asumată de lege este de formare, prin educație, a infrastructurii mentale a societății românești”) și am ajuns la articolul 4, care spune următoarele:
„Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
„Asertiv” este unul dintre cuvintele pe care le auzi des astăzi. O simplă căutare pe Internet te va duce la explicații complicate, adică un bla-bla obositor despre cum să fii, cum să te comporți, cum să te raportezi la ceilalți șamd.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Dicționarele limbii române oferă mai multe definiții, dar cele mai multe sunt limitate, făcând termenul nefuncțional.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Hybris [pronunțat „hübris” sau „hibris”] vine din greaca veche, „ὕβρις”. Astăzi dicționarele limbii române îl consemnează cu sensul de „mândrie nemăsurată a unui individ, supraapreciere în confruntarea cu destinul”, dar termenul are o evoluție interesantă de-a lungul istoriei.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
1:
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Simțul limbii se formează prin lecturi. Dar nu orice fel de lecturi, ci lecturi de calitate. Atunci când jurnalistul ajunge să scrie, fără să fi citit, scrie la întâmplare, cum este și în acest caz de folosire nenaturală a verbului „a eșua”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
De când ne-am „procopsit” cu noul coronavirus, epidemia ne-a adus și un potop de noi termeni, care mai de care mai interesant!
Am aflat că atunci când păstrăm o distanță de 1-2 metri între noi se numește „distanțare socială” (în primă fază, până s-au reglat lucrurile un pic) sau, mai nou, „distanțare fizică”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
După cum puteți observa în secțiunea scientia.ro dedicată dificultăților limbii române, limba română folosită de jurnaliști suferă de multe ori.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În textele de mai jos, puteți vedea trei extrase, luate la întâmplare, de pe site-ul ziarului Adevărul. Sunt trei folosiri greșite ale substantivului expertiză.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Am început pandemia cu un concept nou, „distanțare socială”, o traducere mot à mot după englezescul „social distancing”.
În urmă cu mai multe săptămâni unii au avut o revelație: „distanțare socială” trebuie să aibă legătură cu altceva, nu cu distanța dintre oameni. Probabil s-au gândit la diferența de clasă ori poate, cine știe, la altceva. Și au inventat o nouă sintagmă: „distanțarea fizică”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Expresia: „drept pentru care” este des folosită în limba vorbită sau scrisă.
„Drept pentru care” este sintagmă folosită în limbajul administrativ-juridic; cel mai des caz de întâlnire a ei este, credem, în procese-verbale, unde întâlniți, spre final: „drept pentru care...”. Este atât de bine „fixată” în jargonul juridic, încât este puțin probabil că aceasta va dispărea vreodată.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Poți să „partajezi” sau să „șeruiești” articole ori linkuri? Ce înseamnă „a partaja”? Dar „a șerui”?
De când presa pune accent pe cantitate (adică producerea de multe articole, cu titluri-momeală, care să asigure un număr mare de accesări), limba română utilizată este, de multe ori, de o calitate foarte slabă.
Asta ne dă posibilitatea să adăugăm destul de des noi articole în secțiunea dedicată „dificultăților limbii române”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
De ceva vreme a mai intrat un „termen-stafie” în limba română vorbită: „narativ”, cu varianta sa „narativă”.
Ce vrea să însemne acest nou cuvânt? Este o intrare pe „filiera engleză”, de care am tot vorbit în ultimele săptămâni.
„Narrative” în limba engleză înseamnă „istorisire”, „poveste”, „narațiune”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.