Introducere in psihologieOamenii care participă la studii pot fi influenţaţi de mulţi factori, printre care contextul general al sondajului sau experimentului (cine îl realizează, unde şi cum este realizat), precum şi lucrurile spuse oamenilor sau chiar obiectele din camera unde are loc experimentul.

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.1: Psihologie şi ştiinţă) - (Partea a IV-a: Cercetarea bazată pe observaţie şi experimentală) - Influenţarea prin context


Cum poate un context care influenţează să fie creat înainte de începerea colectării datelor?

Un context care influenţează poate fi creat chiar înainte ca sondajul să înceapă. Dacă un realizator de sondaje telefonice începe prin a spune ”bună, sun din partea Fox News”, el sau ea va obţine răspunsuri diferite de cele ale unuia care începe prin a spune ”bună, sun din partea CBS News”. Acelaşi lucru s-ar putea întâmpla în aproape orice ţară; trebuie doar să alegi o reţea de televiziune care sprijină în mod obişnuit guvernarea actuală şi o reţea care în mod obişnuit i se opune. Nu trebuie să li se spună oamenilor cum să răspundă; ei ştiu deja. Aceştia s-ar putea răzvrăti şi ar putea da răspunsuri ”greşite”, dar de obicei ştiu ce i-ar plăcea realizatorului de sondaje să audă.

Efectele de influenţare pot de asemenea să fie create înainte, de către organizaţia realizatorului de sondaje, cum ar fi guvernul, o companie sau o universitate. Producătorii Tylenolului şi-au creat un context favorabil la sfârşitului secolului al XX-lea oferind mostre gratuite - multe mostre gratuite - ale produselor lor spitalelor de pe tot cuprinsul Statelor Unite. Pacienţii din spitale nu au trebuit să plătească pentru pentru analgezicele eliberate fără prescripţie medicală; aceştia au primit mostre gratuite de Tylenol. Apoi, producătorii Tylenolului au lansat o campanie publicitară televizată afirmând, cu deplină sinceritate, că Tylenol era folosit mai des decât orice alt analgezic în spitalele din întreaga ţară.

În 2005, Guvernul SUA a rugat ţarul Drogurilor (nume informal acordat persoanei care se ocupă de propaganda antidrog în SUA ) să viziteze Canada ca să pledeze pentru ajutor în controlarea consumului de marijuana. Canadienii i-au pus ţarului Drogurilor întrebări sceptice privitoare la pericolele prezentate de marijuana. Acesta a răspuns că, în SUA, există mai mulţi oameni care primesc tratament pentru marijuana decât pentru orice alt drog. Asta era adevărat. Se sugera astfel că un mare număr de oameni simţeau că au nevoie de ajutor pentru a se lăsa de acest drog periculos. Ţarul Drogurilor a omis să menţioneze că oamenilor arestaţi în SUA pentru posesie de marijuana li se dădeau în general două opţiuni: să meargă la închisoare sau să urmeze un tratament. El ştia asta, însă citarea statisticilor despre oamenii aflaţi în tratament, fără discutarea contextului de influenţare, servea mai bine scopului său.


Ce sunt caracteristicile de expectaţie?

Martin Orne este un psiholog care a recunoscut la începutul anilor 1960 că toate situaţiile de colectare a datelor creează nişte cerinţe implicite (nespuse) de la oamenii care contribuie cu date şi că acest lucru ar putea avea un mare impact asupra rezultatelor. Orne a inventat termenul ”caracteristici de expectaţie” (eng. "demand characteristics", tradus în lb. română şi prin "caracteristici de cerere" - n.tr.) pentru a denumi astfel de influenţe. În mod obişnuit, presiunea nu este exprimată deschis. Niciun cercetător nu va spune ”răspunde astfel, pentru că la asta mă aştept eu”. Însă oamenii care participă la un experiment doresc adesea să-i facă pe plac cercetătorului, astfel încât încearcă să îşi dea seama ce ar ”trebui” să răspundă (chiar dacă cercetătorul nu are o astfel de intenţie).

Caracteristicile de expectaţie ar putea explica motivul pentru care cercetătorii din domeniul educaţiei care caută tehnici noi şi eficiente de predare obţin adesea rezultate pozitive. Acest fapt a fost menţionat anterior în secţiunea intitulată "Importanţa replicării". Entuziasmul sau aşteptările pozitive ale cercetătorilor iniţiali pot fi transmise oamenilor care participă la studiu, care încearcă din greu să producă rezultate pozitive. Dacă studiul este replicat de o persoană sceptică efectul poate dispărea, întrucât caracteristicile de cerere lipsesc sau sunt opuse.

Opusul caracteristicilor de expectaţie poate apărea atunci când subiecţilor le displace faptul că sunt implicaţi în cercetare şi încearcă să o saboteze. Este cazul unor facultăţi şi universităţi unde ”bobocii” trebuie să participe la un sondaj, servind drept voluntari, fie că vor, fie că nu. Unii studenţi produc intenţionat date absurde, bifând, de exemplu, toate răspunsurile la fel. Când eu eram în facultate, acesta era numit efectul ”du-te d****”.


Cum a creat un experimentator tânăr un context de influenţare


Caracteristicile de expectaţie pot implica orice informaţie care influenţează reacţia unei persoane la cercetare. Odată, o elevă de 14 ani mi-a scris rugându-mă să o ajut cu un proiect pentru un târg de ştiinţă. Ea vroia să testeze abilitatea celorlalţi elevi de a detecta şi diferenţia mirosuri. I-am sugerat să exploreze efectele caracteristicilor de cerere rugând oamenii să se aşeze în faţa unei mese cu obiecte parfumate, cum ar fi fructele sau sticluţele de parfum şi apoi (după ce i-a legat la ochi) să le ceară să identifice lucruri complet diferite, care nu se aflau pe masă. Eleva mi-a scris o lună mai târziu şi mi-a spus că experimentul a produs rezultate interesante. Răspunsurile oamenilor depindeau mai mult de ceea ce văzuseră pe masă înaintea experimentului decât de ceea ce mirosiseră cu adevărat în timpul acestuia, chiar dacă ea nu nu le spusese nimic despre obiectele de pe masă.