Ce este adaptarea olfactivă? Cât de completă este după câteva minute? Adaptarea senzorială, diminuarea răspunsului în urma stimulării continue, apare în cazul mirosului ca şi în celelalte simţuri. Adaptarea olfactivă este rapidă şi aproape completă din cauza unui sistem chimic special ce neutralizează răspunsul receptorilor olfactivi la mirosuri. În cazul olfacţiei, mirosurile par cu 80% mai puţin puternice după câteva minute de expunere la ele.

Comentarii -

fragment din coperta cartiiPentru necunoscători filozofia poate părea complicată. Dar oare chiar aşa este? Deşi pare a fi greu de abordat, aceasta poate fi mai uşor înţeleasă dacă este explicată de cineva care, pe lângă vastele cunoştinţe în domeniu, are şi capacitatea de a le transpune pe înţelesul tuturor. O astfel de persoană este Thomas Nagel. Profesor de filozofie şi drept la New York University, acesta încearcă în cartea „Ce înseamnă, oare, toate acestea? O foarte scurtă introducere în filozofie”, să explice filozofia celor care nu au luat niciodată contact cu ea.

Comentarii -

Profesorul şi autorul american contemporan Martin Seligman este un pionier al ştiinţei fericirii, nu doar pentru că are o teorie sistematică referitoare la motivele fericirii, ci pentru că foloseşte o metodă ştiinţifică pentru a explora această stare de spirit. Prin utilizarea unor chestionare exhaustive, Seligman a constatat că cei mai satisfăcuţi şi optimişti oameni sunt cei care şi-au descoperit şi exploatat o combinaţie unică de valori şi trăsături pozitive - de exemplu, umanitatea, cumpătarea şi perseverenţa.

Comentarii -

De ce au şerpii limba bifurcată? Limba bifurcată a unui şarpe constituie un sistem necesar pentru detecţia mirosului. O pereche de senzori chimici, câte unul pe fiecare latură a bifurcaţiei limbii, furnizează direct informaţii către o parte a creierului numită vomeronasală sau organul lui Jacobson. De ce este limba şarpelui bifurcată? Pentru că aceasta oferă informaţii direcţionale şarpelui prin aceea că cei doi receptori sunt stimulaţi în grade diferite de mirosurile ce vin din direcţii diferite.

Comentarii -

Martin SeligmanNăscut în 1942, Martin Seligman este creditat pentru contribuţia sa la fundamentarea psihologiei pozitive şi pentru eforturile sale de a explora ştiinţific potenţialul uman. În cartea sa Fericirea autentică (2002), el explică faptul că drumul său spre acest nou domeniu al psihologiei a debutat printr-un studiu asupra neajutorării învăţate la câini. Pe parcursul studiului, el a observat că, în pofida a numeroase situaţii fără ieşire la care erau supuşi, unii câini nu renunţau şi nu "învăţau" neajutorarea.

Comentarii -

Vederea și auzul sunt adesea numite simțurile majore, în timp ce mirosul, gustul și simțul tactil sunt numite simțurile minore. Însă ele nu sunt, de fapt, minore. Oamenii care au pierdut un simț minor, precum olfacția (mirosul) sau simțul gustativ (gustul), sunt complet tulburați de handicapul lor. Este adevărat că simțurile minore au zone mai mici dedicate lor în creier și manuale, comparativ cu vederea și auzul.

Comentarii -

Majoritatea dintre noi cunoaşte fenomenul de ardere, un proces chimic în care un combustibil se combină cu oxigenul şi produce căldură şi lumină sub forma unui incendiu în care atât combustibilul cât şi sursa de foc sunt bine cunoscute. Cu toate acestea, în anumite circumstanţe scânteia care aprinde focul nu reprezintă o sursă evidentă, cum ar fi un fitil, ci reprezintă de multe ori un proces complicat, adeseori ascuns.

Comentarii -

În anul 1990 autorităţile au închis strada 42 din New York pentru parada dedicată zilei pământului, iar în anul 1999 un culoar important de trafic a fost închis în capitala Coreei de Sub pentru lucrări de reparaţii. În mod bizar, deşi ambele rute erau culoare importante de trafic, închiderea lor nu a dus la blocaje de circulaţie, ci la descongestionarea traficului.

Comentarii -

Sunt mulţi cei care au încercat să găsească o definiţie a fericirii şi modalităţi prin care aceasta poate fi atinsă. Bertrand Russell este unul dintre aceştia, iar simplitatea şi claritatea cu care îşi prezintă propriile experienţe şi observaţii poate fi văzută ca un ajutor pentru toţi cei aflaţi „în căutarea fericirii”. Înainte de a vorbi despre fericire şi antecedentele acesteia, Russell prezintă principalele cauze ale nefericirii care, în opinia acestuia, ţin în cea mai mare parte de sistemul social.

Comentarii -

Am fost consultat în privinţa alegerii unui atelier de (auto)cunoaştere în baza unui faimos test de personalitate. În opinia mea, o participare la aşa ceva este totuna cu a merge la un consult astrologic. Carl Gustav Jung, unul dintre cei mai faimoşi cercetători ai psihismului, după cum s-ar exprima prietenii psihologiei mistice (fără dovezi obiective), a publicat în 1921 o carte despre tipuri psihologice pe care o poţi găsi astăzi mai prin toate librăriile.

Comentarii -

Un domeniu nou şi înfloritor al psihologiei - psihologia pozitivă - a început să dezvăluie răspunsuri fascinante bazate pe dovezi la multe dintre întrebările despre fericire. Vă prezentăm în acest articol un sumar al celor mai recente descoperiri ale ştiinţei emergente a fericirii.

Comentarii -

Galeria Senso s-a redeschis pe 7 aprilie, după o lungă absenţă, timp în care s-au desfășurat lucrări de  modernizare și extindere a spaţiului expoziţional. În demersul de a sprijini și promova arta contemporană de calitate, galeria a ales să găzduiască cu ocazia inaugurării,  expoziţia internaţională de pictură și sculptură "Poduri Europene", aflată  la cea de a XI-a ediţie, organizată de  Fundaţia Fildas Art, Asociaţia Femeilor Creatoare de Artă Plastică din România și programul Catena pentru artă.

Comentarii -

Ce este intuiţia? De unde vine aceasta şi în ce măsură ne afectează deciziile? Când este bine să cântărim toate alternativele şi când să ne bazăm pe instinct? Acestea sunt doar o parte din întrebările la care Gerd Gigerenzer, directorul centrului ABC (Adaptative Behavior and Cognition) din cadrul Institutului Max Plank încearcă să răspundă în cartea „Intuiţia. Inteligenţa inconştientului”.

Comentarii -

Introducere in psihologieÎn discuţia despre percepţia vizuală am argumentat faptul că halucinaţiile demonstrează natura constructivă a percepţiei. Percepţia auditivă este, de asemenea, construită la nivelul creierului. Sunetul, ca orice experienţă integrată, trebuie să fie sintetizat (pus laolaltă) de mecanismele neuronale. La fel ca în cazul vederii, procesul de sinteză nu copiază întotdeauna identic informaţia senzorială ce ajunge la sistemul nervos.

Comentarii -

"Recunoştinţa este secretul vieţii" - Albert Schweitzer. "Doamne, am plătit noi înşine pentru toate lucrurile astea, aşa că mulțumesc pentru nimic" - Bart Simpson. Noua carte de psihologie pozitivă a dr. Robert A. Emmons, ‘Thanks!‘, susţine că practicarea recunoştinţei este benefică pentru fericirea, satisfacţia de viaţă şi sănătatea noastră fizică.

Comentarii -

Am acordat o atenţie crescută recunoştinţei în ultimul timp, expunând dovezile experimentale ale sporirii nivelului de fericire prin practicarea recunoştinţei şi recenzia lucrării "Thanks!" - cartea autorului studiului. Pentru a fi şi mai convingători, prezentăm în continuare cele 10 etape recomandate de dr. Robert Emmons pentru a practica recunoştinţa şi a deveni, astfel, mai fericiţi.

Comentarii -

Oamenii din toată lumea valorizează fericirea - adică, pun senzaţia de bine deasupra inteligenţei, succesului şi chiar bogăţiei materiale (Diener & Oishi, 2006). Acest lucru are sens, deoarece fericirea este asociată cu atât de multe rezultate pozitive: satisfacţia în relaţiile personale, un loc de muncă mai bun, mai multă împlinire la acel loc de muncă şi un venit mai mare.

Comentarii -

Articolele de genul "Cum să fii fericit" au devenit emblematice pentru ziare, reviste, cărţi şi un număr tot mai mare de site-uri. Trebuie să "acceptăm realitatea", "să facem o pauză", "să fim sinceri cu noi înşine" sau "să ne înconjurăm de oameni fericiţi". Este puţin probabil ca aceste lucruri să ne facă vreun rău, dar asta nu ne opreşte să le privim ca pe o listă de platitudini - de tipul celor pe care oamenii le recomandă mereu altora, fără să le urmeze ei înşişi.

Comentarii -

Cercetări psihologice recente constată că nivelul de fericire al oamenilor este stabil pe termen lung. Dacă vei câştiga la loterie sau vei paraliza de la gât în jos, după aproximativ trei până la şase luni vei reveni la nivelul de fericire cu care eşti obişnuit. Dacă aceste constatări sunt profund contra-intuitive, ele ridică în acelaşi timp o problemă serioasă pentru cei care doresc să obţină mai multă fericire.

Comentarii -

Urechea internă se află dincolo de oscioare. Fereastra ovală este granița dintre urechea medie și cea internă, la fel cum timpanul (membrana timpanală) este granița între urechea medie și cea externă. Urechea internă este plină cu fluid și încastrată de unele dintre cele mai dure oase ale craniului. Organul principal al urechii interne este cochilia, o structură în formă de melc.

Comentarii -

Ce strategii poţi să foloseşti pentru a te simţi mai bine, a-ţi ridica nivelul de energie şi a-ţi reduce tensiunea? Această întrebare i-a motivat pe Robert Thayer şi pe colegii săi de la Universitatea de Stat din California să investigheze strategiile pe care le folosesc oamenii şi pe care le găsesc eficace (Thayer, Newman şi McClain, 1994). Rezultatele, fără a fi nişte revelaţii, au evidenţiat faptul că aceleaşi trei strategii principale sunt considerate utile atât în vederea schimbării stării de spirit, cât şi pentru reducerea tensiunii şi creşterea energiei:

Comentarii -

Muzica bună are acces direct la emoţii. Ca atare, aceasta poate constitui un instrument fantastic de acordaj fin al stărilor noastre de spirit. Saarikallio şi Erkkila (2007) au investigat modalităţile obişnuite de utilizare a muzicii pentru controlarea şi îmbunătăţirea stărilor de spirit, prin intervievarea unui grup de opt adolescenţi din Finlanda. Participanţii pot reprezenta un eşantion foarte mic şi specific, dar ei au enumerat o listă realmente foarte utilă:

Comentarii -

Utilizează acest exerciţiu simplu al recunoştinţei pentru a obţine o stare de spirit mai bună, în mai puţin de două minute pe săptămână. Stările de spirit cu adevărat bune sunt asemănătoare pulberii de aur. Ele aduc optimism, râsete, creativitate şi simpla bucurie de a trăi. Stările bune ne ajută să suportăm toate frecuşurile cotidiene ale vieţii, cu multă graţie.

Comentarii -

Soarta primelor noastre amintiri este o enigmă. La vârsta adultă, mulţi dintre noi nu avem amintiri de dinainte de vârsta de trei sau patru ani. Totuşi, când suntem mici avem această capacitate de a povesti şi evoca amintiri de dinainte de această vârstă. Pentru a elucida acest mister, trebuie să cunoaştem mai multe despre modul în care funcţionează memoria copiilor. Recent, un studiu ingenios a realizat un test despre cât de durabile pot fi amintirile unui copil.

Comentarii -

Muzica tristă creează un amestec contradictoriu de emoţii, plăcut pentru experienţă. Potrivit unui nou studiu realizat de Kawakami şi colaboratorii săi (2013), muzica tristă este plăcută, deoarece creează un amestec interesant de emoţii; unele negative, altele pozitive. În studiul lor, cercetătorii au descoperit că: "percepţia asupra muzicii triste este una mai gravă, în timp ce trăirile reale ale participanţilor care ascultau muzică tristă se traduceau în emoţii mai romantice, mai voioase şi mai puţin triste decât cele pe care le percepeau cu privire la aceeaşi muzică."

Comentarii -