Magnetismul este o interacțiune între sarcini în mișcare. Dar cum poate fi astfel? Teoria relativității ne spune că mișcarea este o chestiune de opinie. Privește imaginile de mai jos (figura 1). Culoarea diferită a particulelor indică existența unor sarcini diferite. Observatorul din imaginea 1/2 vede două particule care se deplasează prin spațiu una lângă alta, așadar care vor interacționa din punct de vedere electric (pentru că sunt încărcate electric) și din punct de vedere magnetic (pentru că sunt sarcini în mișcare).
Un observator vede un câmp electric, pe când alt observator vede atât un câmp electric, cât și un câmp magnetic.
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
Iată câteva exemple de mărimi fizice: lungimea (unui corp), viteza (de deplasare a unui corp), greutatea (unui corp), volumul ori densitatea.
O mărime fizică este o proprietare măsurabilă a unui corp. Acest concept este foarte important în lumea reală. Iată un exemplu. Poţi măsura temperatura unui corp (cum ar fi atunci când eşti bolnav), dar nu poţi măsura „dezechilibrul energetic” (concept din pseudo-medicină cu care operează anumite domenii din medicina alternativă). Când ţi se va spune, de exemplu, că un mic magnet care se vinde la tarabă are proprietăţi tămăduitoare, poţi întreba: ce anume se măsoară pentru a observa aceste proprietăţi? Ceea nu este măsurabil nu poate fi evaluat!
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În cele două videoclipuri de mai jos vă puteţi familiariza cu Legea lui Ohm, explicată pe înţelesul tuturor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ceasurile, de exemplu, pot rezista în apă, până la o anumită adâncime, după cum specifică producătorul. Dar de ce? Ce se întâmplă la adâncimi mari? Presiunea apei are capacitatea de a distruge ceasul. Iată ]n videoclipul de mai jos ce este presiunea hidrostatică şi cum acţionează în natură.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Principiul fundamental al hidrostaticii... Dacă pui apă într-un furtun curbat, apa se deplasează către în sus în a doua parte a furtunului, până la un anumit nivel. Cum e posibil aşa ceva? Ştim, este un lucru pe care-l poţi observa în viaţa de zi cu zi, dar care este explicaţia? Ce face ca apa să urce?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
"Lucrul mecanic" este unul dintre conceptele dificile pentru o minte neantrenată în ale fizicii. În cele două videoclipuri de mai jos o să vedeţi ce înseamnă "lucrul mecanic", explicat într-o manieră simplă şi uşor de înţeles, şi cum se calculează aceasta.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Sistemul de referinţă este un concept fundamental în fizică. Practic fizica nu este de imaginat fără acesta. De ce este aşa o să înţelegeţi după ce urmăriţi videoclipul de mai jos, unde "sistemul de referinţă" este explicat în câteva minute.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ce este inerţia? Este proprietatea corpurilor de a-şi păstra starea de repaus ori de mişcare. Iată o explicaţie pe înţelesul tuturor, cu câteva exemple din viaţa de zi cu zi.
» Pentru o explicație mai detaliată citiți articolul nostru de fond despre inerție.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În acest articol este explicată diferenţa dintre viteză şi viteza medie.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În univers nu există nicio diferenţă între starea de mişcare şi starea de repaus. Adică este imposibil să spui, la modul absolut, dacă un obiect se află în mişcare sau în repaus. Este nevoie de un punct de reper, de un sistem de referinţă. Doar raportat la ceva, mişcarea are sens. Dar în videoclipul de mai jos diferenţa dintre mişcare şi repaus este prezentată clar şi pe înţelesul tuturor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Înţelegerea acestui concept, al densităţii, este utilă nu doar la şcoală, dar şi în viaţa de zi cu zi. De exemplu, poţi înţelege de ce o barcă pluteşte pe apă. Ori, mai mult, de un vapor uriaş, încărcat cu sute de tone de mărfuri, pluteşte şi nu se scufundă. Înţelegerea densităţii explică şi de ce un balon pluteşte, iar un balon cu aer încălzit o ia repede către cer.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Acum, după articolul anterior despre câmpuri de forţă, înţelegem despre clasificarea interacţiunilor cam cât înţelegeau fizicienii în jurul anului 1800. Par să existe trei tipuri fundamental diferite de interacțiuni: gravitaţională, electrică şi magnetică. Multe tipuri de interacţiuni care par, la o privire superficială, să fie distincte, precum capacitatea de a se lipi, interacţiunile chimice ori energia pe care un arcaş o stochează într-un arc - sunt toate acelaşi lucru: manifestări ale interacţiunilor electrice dintre atomi.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În imagine: câmpul magnetic al Pământului, protejând Terra de radiaţia solară
În jurul anului 1900 fizicienii aveau o concepţie mecanicistă a universului. Newton arătase că sistemul solar este o colecţie de obiecte care interacţionează prin forţe care acţionează la distanţă. Pe la finalul secolului al XIX-lea începuseră să se acumuleze dovezi cu privire la existenţa reală a atomilor. Imaginea newtoniană a lumii macroscopice se transfera la nivelul lumii microscopice. Actorii pe scenă erau acum atomii, în locul planetelor, iar forţele erau electrice, nu gravitaţionale - dar părea să fie o variaţiune pe aceeaşi temă.
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
Care este diferenţa dintre un bec cu puterea de 100 W şi unul de 200 W? Ambele sunt alimentate la o tensiune de 110 V, deci conform ecuaţiei P = U•I singura explicaţie ar fi că pentru o putere de două ori mai mare, becul de 200 W trebuie să “absoarbă” de două ori mai mult curent.
Prin analogie, un furtun pentru incendii şi altul pentru grădină sunt deservite de pompe care dau aceeaşi presiune (tensiune), dar prin furtunul de incendiu va curge mai multă apă, simplul motiv fiind că acesta este mai gros, prin urmare lasă să treacă mai multă apă. De asemenea, un râu mare şi adânc poate curge în acelaşi sens cu un altul mai mic, dar numărul de litri debitat de primul râu va fi mult mai mare.
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
Harta câmpului gravitaţional al Terrei (Potsdam Gravity Potato)
Sateliţii GRACE şi CHAMP au fost folosiţi pentru a crea harta câmpului gravitaţional al Terrei. După cum se poate observa, sunt diferenţe între diversele părţi al suprafeţei terestre. De unde aceste diferenţe? Cauze posibile sunt: distribuţia neuniformă a masei în oceane, continente ori în interiorul Pământului, printre altele.
Ideea acestui articol a venit de la o nemulţumire privind modul clasic în care este vizualizată, de regulă, curbura spaţiu-timpului. Şi propunem o nouă modalitate de vizualizare care, sperăm, este mai intuitivă. Ca să fie clar de la început: ambele variante, cea clasică şi cea propusă aici, sunt, în mod limpede, doar aproximări; nimeni nu ştie să vizualizeze lumea în 4 dimensiuni, spaţiu-timpul. Întrebarea este dacă varianta pe care o propunem este mai utilă în încercarea de a înţelege mişcarea obiectelor în spaţiu-timp.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.