Marele accelerator de particule de la Geneva, LHC, a repornit, după doi ani în care s-a lucrat intens pentru a-l îmbunătăţi. Speranţele cercetătorilor sunt enorme! De la noi particule pe care încă nimeni nu le-a văzut, la urme ale universurilor paralele, care s-ar putea manifesta prin apariţia de mini-găuri negre. O nouă teorie a gravitaţiei – Rainbow Gravity (gravitaţia curcubeu) – prevede descoperirea acestor mini-găuri negre în următorii ani.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Recenta tragedie a zborului Germanwings în care şi-au pierdut viaţă 150 de persoane a readus în atenţia publicului importantă cutiilor negre cu care sunt înzestrate avioanele. Fără ajutorul acestora este adesea extrem de greu, dacă nu imposibil, să se determine cauzele prăbuşirii unui avion. Ce sunt însă şi cum funcţionează aceste instrumente?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Munţii au fascinat şi au atras alpiniştii amatori şi profesionişti din toată lumea timp de secole. Majoritatea vârfurilor din Alpi au fost cucerite până la sfârşitul secolului al XIX-lea. Încă de la primii alpinişti au fost menţionate simptomele asociate aşa-numitului rău de altitudine sau rău de munte. La începutul secolului al XX-lea se ştia că hipoxia hipobarică este principală cauza a acestor simptome. Chiar şi astăzi, multe întrebări legate de mecanismul precis al răului de altitudine rămân fără răspuns. Dar să vedem ce ştim şi cum ne putem proteja.
- Detalii
- Scris de: Sergiu Vijiala
Doi fraţi gemeni s-au despărţit: unul a fost lansat în spaţiu şi a ajuns pe Staţia Spaţială Internaţională, unde va petrece un an de zile. Celălalt a rămas acasă. NASA intenţionează să facă studii comparative pe cei doi fraţi pentru a înţelege mai bine care sunt problemele care ne afectează în spaţiu; probleme care vor avea un impact enorm în planificarea următoarelor misiuni spaţiale, cum ar fi un eventual zbor spre Marte.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
După o perioadă de doi ani de zile în care au fost făcute o serie de îmbunătăţiri şi modificări, marele accelerator de la Geneva, LHC, este gata de repornire. După descoperirea bosonului Higgs în 2012 experimentele instalate la LHC vor “vâna” noi particule exotice şi fenomene bizare care să ne ajute să înţelegem mai bine atât lumea particulelor, cât şi Universul.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Un studiu al EPFL a demonstrat că antibioticele pe bază de tetraciclină au un efect neaşteptat asupra dezvoltării unor organisme. Pe lângă sublinierea efectului de poluare exercitat de către aceste antibiotice asupra solului, care sunt administrate pe scară largă şeptelului, cercetătorii le-au cerut colegilor să analizeze consecinţele utilizării lor în experimente care modulează expresia genică.
- Detalii
- Scris de: MedicalXpress
Un grup de cercetători italieni şi israelieni a reuşit să obţină cel mai subţire fascicul laser creat vreodată. Acest fascicul, cu o dimensiune cât a mia parte din diametrul unui fir de păr, ar putea genera o nouă revoluţie în tehnologie. Fasciculele laser sunt folosite în multe dintre tehnologiile pe care le avem la dispoziţie – de la microscoape la calculatoare, în microchirurgie sau în imprimarea documentelor.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Un grup de cercetători de la Oxford University’s Future of Humanity Institute şi de la Global Challenges Foundation a efectuat un studiu ale posibilelor cauze care ar putea duce la apocalipsă. Au identificat astfel 11+1 posibile cauze; unele naturale, altele generate chiar de noi, oamenii. Omenirea ar putea să dispară într-o bună zi, lăsând Pământul aşa cum era înainte de apariţia strămoşilor noştri îndepărtaţi, acum multe milioane de ani.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Soarele are circa 5 miliarde de ani; în Univers există însă multe alte stele. Când s-au format primele stele în Univers? Cu ajutorul observaţiilor realizate cu ajutorul satelitului Planck cercetătorii au ajuns la concluzia că acestea s-au născut cu circa 100 de milioane de ani mai târziu decât se credea până acum. Universul nostru ar fi luat naştere, în acord cu teoria Big Bangului, acum circa 14 miliarde de ani.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Pe când maşinile erau echipate cu carburatoare, acestea nu puteau fi conduse până nu se realiza o "încălzire" prealabilă. În ultimii ani carburatorul a cam devenit piesă de muzeu, iar maşinile moderne utilizează aproape în exclusivitate sistemul de injecţie a combustibilului, bazat pe dozajul potrivit al combustibilului şi aerului. Pe timp de iarnă orice şofer preocupat de "sănătatea" maşinii sale o lasă câteva minute să se încălzească în parcare, "să circule uleiul" etc. Dar are vreun sens? Ajută ori afectează maşina acest comportament?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Pare scenariul unui film: un laser intră în ochiul unei persoane obosite după multe ore de drum sau după o noapte “albă” şi persoana respectivă devine dinamică, plină de energie, ca şi cum s-ar fi trezit dintr-un somn odihnitor. Cercetătorii au reuşit această performanţă. Deocamdată în laboratoare şi doar pe şoareci. Vom ajunge oare într-o bună zi să aplicăm un puls laser în ochi în loc să bem o cafea bună pentru a ne trezi?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Energia întunecată este, poate, cel mai mare mister al fizicii moderne. O formă de energie de origine încă necunoscută care duce la expansiunea accelerată a Universului şi care ar putea să ţină galaxiile izolate unele de altele. Un fel de orizont în afara căruia domină energia întunecată şi nu lasă pe nimeni să se instaleze. Această idee ar putea fi verificată studiind alte galaxii. Dacă, într-adevăr, se va observa un efect al energiei întunecate la nivelul galaxiilor, ar fi o descoperire care ar putea revoluţiona fizica actuală.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cercetători de la Centrul pentru dependenţă şi sănătate mintală (Centre for Addicion and Mental Health (CAMH), Canada) au descoperit un nouă abordare pentru tratamentul sclerozei multiple. Într-un nou studiu au identificat o modificare la nivelul măduvei spinării corelată cu scleroza multiplă necunoscută până acum, cât şi o cale de a afecta această modificare, în sensul reducerii distrugerilor produse la nivelul celulei nervoase care apar în cadrul acestei boli.
- Detalii
- Scris de: MedicalXpress
Trăim înconjuraţi de aparate de tot felul; mare parte dintre acestea au nevoie de o parolă (eng. password) pentru a proteja diverse date şi activităţi. De multe ori, din frica de a nu o uita sau din comoditate, parolele pe care le folosim sunt uşor de ghicit. Această situaţie este însă periculoasă; hoţii de parole, cyber-hoţii, ni le pot fura cu uşurinţă şi le pot folosi împotriva noastră.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Asemenea strănutului, zbârlirea pielii („pielea de găină” sau în limbaj medical „cutis anserina”) reprezintă unul dintre răspunsurile automate ale organismului menite să crească şansele de supravieţuire într-un mediu ostil. Cutis anserina reprezintă un fenomen fiziologic moştenit de la strămoşii noştri din regnul animal (în acest context este acceptată teoria conform căreia strămoşii noştri erau primate), util pentru aceştia, dar care nouă nu prea ne mai este de folos.
- Detalii
- Scris de: Sergiu Vijiala