AselenizareaNici zece ani nu au trecut de la aselenizare până să apară primele sugestii cum că aceasta nu ar fi avut de fapt loc. De-a lungul vremii acestea au fost dezvoltate, adăugându-se tot mai multe întrebări aşa-zise fără răspuns. Iată câteva dintre ele, însoţite de răspunsurile noastre.

Comentarii -

TsunamiToate sistemele de avertizare pentru tsunami şi cutremur monitorizează acelaşi lucru: undele seismice. Datele seismice sunt rezultatul "luării pulsului" Pământului în mod direct. Când scoarţa terestră se mişcă, sistemele oferă populaţiei feedback imediat.

Comentarii -

Imagine realizata de NEPTUNE CanadaPartea proastă când vine vorba de explorarea adâncurilor este că apa e omniprezentă. Este întuneric, rece şi nu tocmai un mediu potrivit respiraţiei. Dar cu NEPTUNE Canada, întins pe 850 km pe fundul oceanului ca un şarpe antic, nimic de acolo nu va scăpa nestudiat.

Comentarii -

Edwin HubbleŞtim astăzi că Universul este în expansiune, că galaxiile Universului se depărtează de Calea Lactee, galaxia în care ne găsim noi. Dar cum ştim asta? Cum au aflat astronomii că Universul nu este static, aşa cum iniţial crezuse însuşi Albert Einstein?

Comentarii -

Telescopul spatial HubbleÎn cei 21 de ani de activitate, telescopul spaţial Hubble al NASA a realizat o mulţime de fotografii extraordinare care înfăţişează galaxii şi nebuloase îndepărtate. Vă prezentăm în continuare 10 dintre acestea, considerate printre cele mai reuşite.

Comentarii -

Natura materiei negreÎn general oamenii de ştiinţă culeg informaţii despre Univers prin intermediul radiaţiei care vine din Cosmos. Dar dacă există în Univers şi material care nu emite radiaţie? Cum am putea noi şti că aşa ceva există? Cum am putea afla despre ce este vorba de fapt?

Comentarii -

Stiintele planetareNational Research Council (NRC) - Consiliul Naţional de Cercetare din Statele Unite - a dat publicităţii în luna martie a anului 2008 o listă de 10 provocări majore ale secolului XXI în domeniul ştiinţelor planetare. Vă invităm să citiţi în continuare un rezumat al acestora.

Comentarii -

Universul vazut de telescopul spatial HubbleÎn a treia parte a seriei dedicate evoluţiei imaginii oamenilor de ştiinţă despre Univers în secolul al XX-lea vom studia în detaliu modul în care are loc expansiunea Universului. Aici este locul unde intervin atât constanta, cât şi legea care poartă numele lui Edwin Hubble.

Comentarii -

UniversulÎn partea a doua a seriei privind dimensiunile Universului vom explora modul în care Edwin Hubble a descoperit în 1929 că Universul nu este static, ci în expansiune. Este observaţia care stă la baza înţelegerii ulterioare a faptului că a existat un început, numit Big Bang.

Comentarii -

Universul indepartat vazut cu telescopul HubbleCât de mare este, de fapt, Universul? Iată o întrebare care a rămas fără răspuns chiar până mai târziu decât am fi tentaţi să credem. Vă invităm în continuare să citiţi o serie de patru articole pe înţelesul tuturor despre evoluţia imaginii noastre despre Univers.

Comentarii -

Universul vazut de telescopul spatial HubbleÎn a patra şi ultima parte a seriei de articole dedicate evoluţiei Universului şi constantei lui Hubble vom examina cum putem măsura valoarea acestei constante, de ce este ea importantă şi vom prezenta câteva concluzii pe marginea ideilor introduse aici.

Comentarii -

Rasad1Iranul a reuşit miercuri 15 iunie lansarea celui de-al doilea satelit din istoria sa. Lansarea a avut loc de la baza spaţială iraniană din apropierea oraşului Semnan în jurul orei 09:15 UTC. O rachetă de tip Safir a lansat micul satelit de 15.3 kg Rasad-1 (Observation-1).

Comentarii -

Satelitul SAC-D - reprezentare artisticaVineri, 10 iunie 2011, baza Vandenberg din California a găzduit o nouă lansare a unei rachete Delta 2 în configuraţia 7320-10C. Pasager la bord a fost al patrulea satelit din seria SAC, echipament care va realiza observaţii amănunţite asupra oceanelor terestre.

Comentarii -

NaturaHolocenul, cu al său climat moderat, remarcabil de potrivit pentru noi, oamenii, s-a încheiat. Am alterat climatul, geologia şi hidrologia Pământului atât de masiv, profund şi de durabil, încât geologii propun o desemnare formală a unei noi epoci geologice: antropocenul.

Comentarii -

Nibiru, atât de la modă în ultimii ani, cu siguranţă nu este primul şi probabil nu va fi nici ultimul corp ceresc despre care unii cred cu tărie că există, deşi nu s-a găsit nicio dovadă ştiinţifică în acest sens. Vorbim în acest articol despre o serie de corpuri cereşti ipotetice.

Comentarii -

Herschel-PlanckInspirat de numele astronomului William Herschel (1738-1822), cel care a devenit celebru prin descoperirea lui Uranus, satelitul destinat studiului originilor şi evoluţiei stelelor şi galaxiilor va purta în spaţiu cel mai mare telescop Cassegrain utilizat vreodată acolo.

Comentarii -

Herschel-PlanckLa 14 mai s-au împlinit 2 ani de când Europa, prin agenţia spaţială ESA, reuşea să trimită în spaţiu cea mai mare misiune din istoria sa, atât prin prisma bugetului, cât şi a complexităţii proiectului. Se speră că misiunea va revoluţiona astronomia şi înţelegerea Universului.

Comentarii -

Telescopul spatial SpitzerInstrumentele care lucrează în domeniul infraroşu trebuie să fie foarte reci pentru a opera corect, astfel că e posibil să fiţi surprinşi de faptul că un telescop ca Spitzer este vopsit în culoarea negru. Aflaţi în continuare de ce NASA a ales această soluţie...

Comentarii -

AsteroiziDacă pentru astronomi localizarea pe cer a stelelor sau galaxiilor este o sarcină destul de uşoară, nu la fel stau lucrurile în cazul asteroizilor, ale căror orbite nu sunt la fel de facil de prezis ca cele ale planetelor. Aflaţi aşadar cum procedează astronomii în acest caz.

Comentarii -

Coliziune intre 2 galaxiiPoate vă miră să aflaţi că atunci când două galaxii intră în coliziune, probabilitatea ca stelele din componenţa acestora să se ciocnească este una infimă. Mult mai spectaculoase sunt procesele prin care trece gazul interstelar. Detalii, în continuare.

Comentarii -

Poster Dumitru Prunariu SpaceAlliancePe 14 mai 1981, la ora 18:16 UTC, cosmodromul din Baikonur găzduia a 40-a misiune a unei capsule spaţiale Soyuz, capsulă ce avea să fie lansată de o rachetă Soyuz-U. Aceasta era a 31-a misiune ce deservea modulul spaţial Solyut 6 şi al 78-lea zbor internaţional cu echipaj uman.

Comentarii -

Galaxie spiralaŞtiaţi că braţele spirale ale galaxiilor sunt structuri aparente care se rotesc cu viteză (unghiulară) constantă în jurul centrului galactic? Dar că ele conţin multe stele foarte tinere? Cum apar însă aceste structuri impresionante? Ce rol joacă gravitaţia în producerea lor?

Comentarii -

Naştere steaÎn cea de-a doua parte a articolului dedicat naşterii şi evoluţiei stelelor, vorbim despre moartea stelelor, despre stelele cu masă mică, stelele medii şi stelele masive. Continuăm, deci, călătoria în fascinanta lume a stelelor, aruncând o privire în profunzimile acestora...

Comentarii -

ExoplaneteDeoarece planetele nu emit lumină, ci doar o reflectă pe cea provenind de la sorii lor, acestea se pierd în lumina orbitoare a stelelor părinte, neputând fi observate în mod direct. Totuşi, cum ştim că există şi alte planete în afara sistemului nostru solar? Cum detectăm exoplanetele?

Comentarii -

Planetele telurice. Venus si TerraSistemul solar este format din opt planete care se învârtesc în jurul Soarelui, sateliţi naturali care se află în jurul planetelor, asteroizi, comete, precum şi o serie de obiecte pe o orbită situată dincolo de Neptun. În acest articol vom vorbi despre planetele telurice.

Comentarii -

Subcategorii

Spaţiul, acest infinit, această aglomerare de stele şi planete în continuă expansiune, a constituit atracţia oamenilor încă din cele mai vechi timpuri. Grecii şi chiar egiptenii l-au studiat şi observând că stelele sunt poziţionate într-un anumit fel, unele formând anumite figuri, le-au dat câte un nume fiecăreia. Aceste grupări sunt numite constelaţii. Ele se află la mii de milioane de kilometri de Terra şi deoarece distanţa lor nu se poate măsura în metri se foloseşte anul-lumină. Această unitate reprezintă distanţa parcursă de lumină într-un an de zile. Constelaţiile au fost studiate încă din antichitate, însă explozia de descoperiri s-a produs după inventarea telescopului de către sir Isaac Newton în 1670. În secolul al XX-lea spaţiul şi cercetarea lui a fost efectuată prin intermediul călătoriilor în spaţiu, dar şi prin cel al radiotelescoapelor şi cel al telescoapelor gigant amplasate pe crestele înalte ale munţilor (Telescopul Keck 1, Very Large Telescope, Very Large Array etc.). Totodată, spaţiul este cercetat cu ajutorul telescoapelor spaţiale (Hubble) sau al sondelor care au vizitat planetele sistemului solar, unele dintre ele depăşind chiar limitele acestuia (Voyager 1, 2).

 

Telescop spatial