În scrierile science-fiction, călătoria în timp a fost întotdeauna folosită pentru a îndrepta greşelile sau a fura bogăţiile trecutului. Iar de obicei acest lucru generează probleme. Imaginaţi-vă însă cum ar fi dacă toţi călătorii în timp s-ar întoarce în trecut în folosul ştiinţei.
Vă prezentăm astăzi câteva mistere ştiinţifice ale trecutului ce ar putea fi astfel lămurite.
Deşi există o mulţime de greşeli pe care aş vrea să le văd îndreptate, lucrul trist este că în general acestea au afectat alte persoane, nu pe mine. Şi mai trist este faptul că eu însămi aş putea avea de suferit dacă aceste greşeli ar fi îndreptate. De partea cealaltă, există foarte multe probleme care au dispărut odată cu trecerea timpului, ele neputând fi studiate în prezent. Acest lucru chiar mă deranjează, şi numai un călător în timp care s-ar întoarce în trecut pentru a aduce cu el înapoi în prezent cheia dezlegării tuturor acestor mistere m-ar face să mă simt mai bine. Astfel că, deşi sunt sceptică în privinţa genului de călătorie în timp care îndreaptă relele trecutului, mă pot gândi imediat la nişte probleme de rezolvat care nu ar trebui să lipsească din agenda unui călător modern prin timp.
Boala transpiraţiei
Între sfârşitul sec. XV şi 1551, o molimă devastatoare a lovit întreaga Europă şi în special Anglia. Un aspect macabru al epidemiei a fost faptul că victimele ei simţeau la început un îngrozitor sentiment de frică şi aveau permanent impresia că ceva rău se va întâmpla, chiar şi atunci când erau (încă) perfect sănătoase. După câteva ore, începeau să transpire şi făceau febră. După aproximativ o zi îşi pierdeau vieţile. Foarte puţini oameni au supravieţuit. Nimeni nu ştia cum se răspândea boala sau ce era de fapt aceasta, iar molima nu a mai revenit după 1551. În absenţa oricăror cunoştinţe pentru a trata sau stopa maladia, pare foarte ciudat ca un asemenea fenomen să înceteze şi apoi să dispară brusc. Până în ziua de azi, nimeni nu ştie ce era de fapt respectiva molimă, deşi câţiva au speculat că a fost vorba de o formă a virusului Hanta. Prin trimiterea unor oameni de ştiinţă înapoi în timp pentru a recolta nişte mostre de sânge şi a observa manifestările bolnavilor s-ar reuşi clarificarea multor lucruri din cărţile de istorie.
Grupul Donner
Grupul Donner a fost unul dintre primele grupuri care s-au îndreptat spre vest în 1846, dar membrii acestuia au fost singurii care au rămas blocaţi în lanţul muntos Sierra Nevada atunci când a început să ningă. Ei au intrat în istorie atunci când cei care veniseră să îi salveze au anunţat că familia începuse să îi mănânce pe cei morţi sau chiar poate să îi ucidă pe cei vii pentru hrană. Istoricii de azi au unele îndoieli. Deşi s-au găsit multe oase la locul de campare al grupului, acestea provin numai de la bovine şi de la câini şi prezintă semne de tăieturi şi arsuri, ceea ce înseamnă că animalele au fost măcelărite şi gătite. În schimb, nu au fost găsite oase umane în acea zonă. Unii consideră că oasele umane au fost folosite în final şi, expuse acţiunilor naturii, s-au erodat. Alţii cred că resturile umane au fost îngropate undeva în afara taberei, deşi săpatul în solul îngheţat ar fi fost foarte dificil de realizat. Investigatorii nici nu ar trebui să se întoarcă în 1846 pentru a afla adevărul. Cercetarea locului la câteva luni de la întâmplare ar conduce la rezultate concludente.
Autorul manuscrisului Voynich
Manuscrisul Voynich datează de 500 de ani şi este scris în întregime într-un limbaj codificat. Este posibil ca acesta să fie opera unui farsor inteligent care a strecurat lucrarea pe furiş într-o bibliotecă iezuită din Roma în 1912, manuscrisul fiind apoi vândut unui comerciant pe nume Voynich. Oricine ar fi cel care a scris cartea, a fost foarte priceput. Conţine 240 de pagini de ilustraţii complicate şi text foarte dens. Nimeni nu a reuşit să dea de urma autorului. Nimeni nu a reuşit să decodifice limbajul folosit. Totuşi, studiul amănunţit al întregului material pare să indice o consistenţă internă a textului, iar datările pe baza carbonului-14 arată că hârtia provine din anii 1400. Acesta este unul din misterele ascunse la vedere. Ar fi nevoie doar de un istoric care să verifice odată la câţiva ani biblioteca pentru a vedea dacă pe raft se mai află cartea şi dacă este ceva scris în ea. În cele din urmă acesta va da astfel de urma autorului şi va putea să-i pună câteva întrebări.
Stonehenge
Cum le-au construit? De ce le-au construit? Erau îmbrăcaţi în robe de culoare albă şi aveau bărbi lungi, aşa cum a afirmat istoricul Eddie Izzard? Nu putem şti. Întoarcerea în timp ar face acest monument istoric măreţ mai binecunoscut dar, e drept, şi mai puţin misterios.
Rongorongo
Rongorongo este un sistem de scriere bazat pe hieroglife, folosit pe o serie de tăbliţe de lut găsite în Insula Paştelui. Nu există dovezi care să indice că oamenii din zonă scriau. Astfel că aceste tăbliţe par o anomalie. Nimeni nu ştie ce exprimau tăbliţele sau care era limbajul pe care se bazau scrierile respective. Lingviştii vor foarte tare să afle aceste lucruri, dar se pare că nu se află nicio Piatră din Rosetta prin apropiere, mai ales de când coloniştii şi misionarii au distrus sistemul de scriere local şi mai ales că Rapanui, limba pe care se presupune că s-ar fi bazat ciudatul limbaj, are acum grafie latină. Singura cale prin care un lingvist ar înţelege scrierea ar fi dacă s-ar întoarce în timp pentru a o învăţa.
Jack Spintecătorul
Tehnic vorbind, acesta nu este un mister ce ţine de ştiinţă, dar nu-i aşa că ai vrea să afli adevărul? Au fost foarte mulţi suspecţi, de la membri ai familiei regale până la ucigaşi în serie din orăşelele americane, care au decis să treacă Atlanticul pentru a se folosi de anonimatul oferit de metropola londoneză. Timp de un secol şi jumătate, s-au făcut multe eforturi pentru a se descoperi adevărata identitate a ucigaşului. Da, chiar au existat mii de tentative de a dezlega acest mister, însă toate au eşuat. Deşi nici cu metodele moderne ale poliţiei nu se reuşeşte prinderea tuturor ucigaşilor, pare mai probabil ca folosind mijloacele moderne de supraveghere video şi cunoştinţele avansate de medicină legală ale criminaliştilor să se reuşească rezolvarea misterului nedezlegat încă din secolul XIX. Închipuiţi-vă satisfacţia generală la aflarea marelui mister – adevărata identitate a ucigaşului. Nu-i aşa că ar merita un pic de călătorie prin timp? Şi cum ar fi dacă, tot ajungând acolo şi atunci, călătorii ar pune mâna şi pe Bijuteriile Coroanei?
Dacă ai vrea să afli mai multe despre călătoria în timp şi posibilitatea realizării acesteia, dar şi care sunt poveştile SF care respectă regulile ei, aruncă-ţi ochii câteva minute pe înregistrarea de mai jos. Vorbim despre secvenţele cu călători prin timp care ne deranjează cel mai mult în filme, dar şi despre cele mai reuşite pelicule SF care au la bază călătoria în timp.
Traducere realizată de Andreea Dogaru după six-mysteries-that-could-be-solved-with-time-travel.
