Care sunt cele două categorii de tehnici de reducere a stresului? Cum poate somnul să influenţeze stresul? Tehnicile de gestionare a stresului se împart în două categorii. Categoria # 1 cuprinde un set de tehnici care promovează senzaţiile de relaxare sau de calm, adresându-se stării biologice de supra-excitare sau de epuizare cauzate de stres.

 

 

 


Introducere în psihologie. Cuprins

(Cap.14: Frontierele psihologiei) - (Partea I: Psihologie şi medicină)

 

Categoria # 2 este formată dintr-un set de tehnici care tratează stresul prin încercarea de modificare a interpretărilor pe care le face o persoană asupra unei situaţii cauzatoare de stres.

Categorie # 1 include remediul cel mai low-tech: somnul. Durata etapei a patra a somnului - tipul de somn adânc în cursul căruia respiraţia este profundă, ritmul cardiac este constant şi lent şi corpul are mişcări uşoare - sporeşte în urma evenimentelor stresante şi ajută oamenii să se recupereze după stres. În schimb, lipsa somnului cauzată de o tulburare precum apneea (perioade de lipsă de aer) poate reproduce efectele stresului.

Meditaţia este aprobată cu entuziasm de către unele persoane ca fiind un puternic reductor al stresului. Exerciţiile de relaxare pot avea efecte similare. Herbert Benson de la Harvard Medical School şi-a făcut o profesie din promovarea unui răspuns de relaxare la stres, care presupune pur şi simplu capacitatea de a te detensiona muscular şi de a te elibera de gândurile stresante pentru a atinge o "stare fiziologică de repaus profund". Oamenii care au învăţat să se ​​relaxeze înregistrează niveluri reduse de adrenalină atunci când sunt stresaţi, deşi ritmul lor cardiac şi tensiunea arterială sunt similare cu cele ale altor persoane (Hoffman şi colegii, 1981). Reducerea adrenalinei ar trebui să micşoreze riscurile de sănătate în cazul persoanelor care învaţă să se relaxeze, întrucât într-o situaţie de urgenţă sistemul imunitar şi cel cardiac sunt afectate de răspunsul suprarenalelor, nu de schimbările temporare ale ritmului cardiac şi ale tensiunii arteriale.

Care sunt tehnicile pentru producerea stării de calm?

Antrenamentul fizic poate diminua stresul. Pentru mulţi oameni, efectele ulterioare ale antrenamentului sunt un sentiment de mulţumire şi un somn bun pe timp de noapte. Diferitele forme de exerciţiu fizic pot avea acelaşi efect. Halterele, deşi activează fibre musculare anaerobe, diferite de cele activate de jogging, au în mare parte aceleaşi efecte de micşorare a stresului ca şi jogging-ul.

Cum pot beneficia oamenii de pe urma interacţiunilor afectuoase? Dar iepurii?

Interacţiunile afectuoase diminuează stresul. Conversaţiile relaxate, prietenoase, îmbrăţişările sau mângâierea unui căţeluş sau a unei pisicuţe pot atenua stresul. Prin mângâierea animalelor, tensiunea arterială a oamenilor poate scădea. Animalele par, de asemenea, să beneficieze de pe urma acestui tip de interacţiune. Într-un studiu, iepurii supuşi unei diete bogate în colesterol nu dezvoltau ateroscleroză (grăsime în artere, care poate antrena bolile de inimă), dacă erau răsfăţaţi şi manevraţi în fiecare zi de aceeaşi persoană (Nerem, Levesque, şi Cornhill, 1980). Dar, în grupul de control supus unui regim alimentar similar s-au înregistrat boli grave de inimă.

Traducere de Maricica Botescu, cu acordul autorului