PsihologieUn alt set de probleme privind cercetarea observaţională e legat de opţiunile oferite respondenţilor. De exemplu, o reclamă la aspirina Bayer afirma că ”mai mulţi doctori recomandau Bayer” atunci când li se dădea de ales între Nuprin, Tylenol, Tylenol II şi Bayer.

 

 

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.1: Psihologie şi ştiinţă) - (Partea a IV-a: Cercetarea bazată pe observaţie şi experimentală) - Afectarea rezultatelor prin opţiunile oferite


Desigur, Bayer este o marcă de aspirină (mai exact, este o companie farmaceutică imensă care s-a străduit din greu să-şi asocieze numele cu aspirina de bună calitate). Pentru consumatorul sceptic,  sondajul ar putea ridica un semn de întrebare evident. Dacă doctorilor li s-ar da un alt set de opţiuni, inclusiv diferite mărci de aspirină sau aspirină ieftină, obişnuită? Rezultatele ar putea să nu mai fie atât de favorabile firmei Bayer. Într-un astfel de sondaj, opţiunile oferite respondenţilor au o mare importanţă.

Ce sunt chestionarele cu întrebări ”deschise” şi ”închise”? Cum pot afecta acestea rezultatele unui sondaj?

Cercetătorii fac diferenţa între chestionarele cu întrebări ”deschise” şi ”închise” (Schwarz, 1999). Cele cu întrebări închise îi cer respondentului să aleagă dintr-o listă de itemi. Cele cu întrebări deschise le cer oamenilor să inventeze chiar ei itemii. Cele două metode produc rezultate extrem de diferite. Un studiu a descoperit că 61.5 % din persoanele aparţinând unui eşantion au fost de acord cu faptul că ”Să gândească singuri” este ”cel mai important lucru care îi pregăteşte pe copii pentru viaţă”, atâta timp cât aceasta a fost una dintre opţiuni. Dacă oamenii erau rugaţi să creeze propria lor listă, acest lucru era menţionat doar în 4.6 % din cazuri.

În mod similar, când oamenii erau rugaţi să menţioneze evenimente importante din punct de vedere istoric ale secolului al XX-lea, aceştia aminteau arareori de inventarea calculatorului. Totuşi, când această opţiune era adăugată listei, un procentaj mare de respondenţi o alegeau.

Cum poate scara de evaluare să influenţeze rezultatele?

Oamenii pot da răspunsuri diferite la un sondaj în funcţie de scara de evaluare folosită. Schwarz(1999) oferă următorul exemplu:

Atunci când au fost întrebaţi cât de mult succes au avut în viaţă, 34% din respondenţii aparţinând unui eşantion reprezentativ au vorbit despre un succes mare atunci când valorile numerice ale scării de evaluare mergeau de la -5 la 5, în timp ce doar 13% au procedat astfel atunci când valorile numerice mergeau de la 0 la 10.