PsihologieAl treilea val în cercetarea cogniției sociale, după teoria disonanței din anii ‘50 și teoria atribuirii din anii ‘70, implică percepția persoanei. Mare parte din prelucrarea informațiilor obţinute din percepția unei persoane are loc într-un interval  scurt de timp.

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.15: Psihologia socială) - (Partea a III-a: Cogniţia socială) - Ce ne spune prima impresie


 

Psihologul John Bargh a făcut multe experimente asupra primelor impresii care se formează cu rapiditate. El conchide  în cartea Invited Addresses,  1994: "Multe lucruri sunt înţelese despre alte persoane în câteva milisecunde". Acestea includ stereotipurile, un sentiment de simpatie sau de neplăcere, precum și declanșarea răspunsurilor comportamentale, toate în lipsa intenției sau conștientizării noastre. Răspunsurile  emoționale pozitive sau negative de bază sunt deosebit de rapide. Potrivit lui Bargh, "constatăm că totul este evaluat ca bun sau rău într-un sfert de secundă de vizualizare" (Azar, 1998).

De ce depind "judecăţile anticipate"?

Luați în considerare următoarea imagine din Biblioteca Congresului Statelor Unite, prezentată mai jos. Watson, de Bortali - Tregerthan & Frank (1984) au întrebat, "Ce vă spune aspectul acestei femei, expresia sa facială și rochia ei despre personalitatea și stilul ei de viață?" Ei ar fi putut adăuga, "În ce țară locuiește ea și în ce epocă? Cât de educată este? Cât de bogată? Cu ce seamănă sunetul vocii ei? Trăieşte ea la munte sau la mare?" Și apoi, să nu uităm, ar trebui probabil să ne întrebăm, în cele din urmă, pe noi înșine, "Ce știm cu adevărat despre această persoană?" Absolut nimic. Judecăţile instantanee pot fi complet eronate.

 

Femeie

 

O imagine folosită pentru a ilustra "judecăţile" instantanee

Judecăţile instantanee necesită unele cunoștințe specifice din domeniul culturilor particulare. Imaginea femeii este evocatoare pentru americanii născuți în epoca actuală (fiind doar una din imaginile văzute în filme şi în programele de televiziune). Pentru cineva din altă țară sau pentru cineva dintr-un viitor îndepărtat s-ar putea ca imaginea respectivă să nu aibă nicio semnificaţie. Judecăţile instantanee depind de "activarea frecventă și coerentă", ceea ce înseamnă că modelele subiacente trebuie să fie lucruri comune în mediul propriu. Judecăţile sociale se formează automat, în multe cazuri, dar numai în urma unei activări repetate.

Cum economisesc stereotipurile efortul?

Uleman și Bargh descriu stereotipul -  formarea unei imagini sau a unei tipologii simplificate  care este asociată unei întregi categorii de oameni - ca o formă de economie cognitivă. Cu alte cuvinte, se economisește efortul prin asigurarea unei baze gata făcute pentru efectuarea judecăţilor noi, fără multă gândire. Acest lucru corespunde bine  gândirii lui Walter Lippman, jurnalistul care a inventat termenul de stereotip. Lippman scria, în 1922, că viața modernă conține "atât de multă subtilitate, atât de multă varietate, atât de multe permutări și combinații… încât trebuie să le reconstruim într-un model mai simplu înainte de a le putea gestiona".  (Lippman, 1922, p.16)