PsihologieÎn cartea Psihologia este socială: lecturi și conversații în psihologia socială (1994), editorul Edward Krupat a introdus subiectul cogniției sociale, intervievând-o pe Susan Fiske, apreciată ca fiind  "unul dintre cei mai respectați cercetători din domeniu".

 

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.15: Psihologia socială) - (Partea a III-a: Cogniţia socială) - Cogniţia socială


Conform lui Fiske, cercetătoare educată la Harvard,, termenul de  cogniție socială defineşte  modul în care se gândesc oamenii la alte persoane și la ei înșiși.

Care a fost definiția lui Fiske asupra cogniţiei sociale?


Susan Fiske
Susan Fiske


Interviul:

Krupat: Dacă vom vorbi despre domeniul cunoscut sub numele de cogniție socială,  ai putea începe prin a-mi spune despre ce este vorba?

Fiske: Cel mai simplu răspuns este acela că se ocupă cu modul în care se gândesc oamenii la alți oameni și la ei înșiși și modul în care se ajunge la un fel de înțelegere reciprocă coerentă. Uneori, ceea ce le spun oamenilor din avioane se referă la modul în care ne formăm primele impresii despre străini. Asta nu e foarte corect, dar în avioane este o modalitate eficientă de întrerupere a conversației, atunci când este necesar.

Poate fi folosit interviul respectiv pentru a ilustra definiția dată de ea asupra cogniţiei sociale?


Când am citit prima dată interviul, m-am trezit recitind acest pasaj, încercând să-mi dau seama ce a vrut să  spună Fiske, în special cu afirmația "Este o modalitate eficientă de întrerupere a conversației,  atunci când este necesar." De ce o astfel de definiție ar fi o întrerupere a conversației? Probabil că oamenii se îngrijorează de impresia pe care ar putea să o facă, când realizează că vorbesc cu un psiholog care este specializat în "modul în care se formează primele impresii  despre străini."

Și de ce ar avea nevoie ea de o limitare a conversației în aeroporturi? Probabil că a zburat frecvent spre și de la reuniuni și conferinţe profesionale, iar oamenii au încercat să intre în conversație cu ea. Astfel de intruziuni nu sunt binevenite întotdeauna. Apoi mi-am dat seama că acest lucru a fost un exemplu bun de cogniţie socială,  deoarece  am "încercat să ajung la o înțelegere coerentă" a comentariului ei. Definiţia ei informală asupra cogniției sociale - cum îşi formează oamenii primele impresii despre străini, se potriveşte, de asemenea, deoarece aceasta a fost prima mea impresie despre Susan Fiske.

Fiske (1993) a departajat evoluțiile istorice ale cogniției sociale în mai multe faze. Prima a fost epoca teoriilor congruenței, în care a inclus teoria disonanței cognitive a lui Festinger. Aceasta a durat până la sfârșitul anilor ‘60. A doua fază a cercetării cogniției sociale citată de Fiske a fost centrată pe teoria atribuirii, pe care o vom discuta în continuare. A treia fază a pus un accent pe percepția persoanei, pe care o vom descrie după teoria atribuirii.