HIV este abrevierea pentru „Virusul Imunodeficienţei Umane", din eng.„human immunodeficiency virus".
SIDA este abrevierea pentru „Sindromul Imunodeficienţei Dobândite", venind din eng. „Acquired Immune Deficiency Syndrome".
HIV este denumirea dată unui virus care prin slăbirea sistemului imunitar uman poate duce la deces. Un purtător al virusului HIV nu este în mod automat bolnav de SIDA.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Iată următoarele fraze:
„Einstein, asemenea majorităţii fizicienilor, credea că universul este static",
„Einstein, asemenea majorităţii fizicienilor, credeau că universul este static",
„Einstein făcea parte dintre acei fizicieni care credea că universul este static",
„Einstein făcea parte dintre acei fizicieni care credeau că universul este static".
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Care este forma corectă: „Muzeul de istorie al Bucureştiului" ori „Muzeul de istorie a Bucureştiului"? Răspunsul este: depinde. Dacă vrem să vorbim despre muzeul de istorie care este situat în oraşul Bucureşti, atunci vom spune „Muzeul de istorie al Bucureştiului". Dacă, în schimb, ne referim la un muzeu care etalează pagini din istoria oraşului Bucureşti, atunci vom spune „Muzeul de istorie a Bucureştiului".
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
„Care" ori „pe care"? - iată dubiul pe care mulţi îl au atunci când contextul impune folosirea lui „care"...
Una dintre cele mai frecvente greşeli de vorbire întâlnite astăzi este legată de folosirea pronumelui relativ „care" la acuzativ. De multe ori auzim exprimări de genul:
„Soluţiile care le propunem sunt...",
„Banii care i-am cerut nu au fost niciodată daţi" ori
„În sfârşit, am găsit factura care o căutam".
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Mulţi consideră că folosirea lui „doar" şi a lui „decât" este la libera alegere a vorbitorului. În consecinţă, unii spun: „Am decât o sută de lei. Mă poţi împrumuta?" ori „Vreau decât să fiu ascultat". În aceste cazuri ar trebui, în fapt, folosit „doar": „Am doar o sută de lei" ori „Vreau doar să fiu ascultat".
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Adeseori, în mod greşit, aceste cuvinte sunt folosite ca şi cum ar însemna acelaşi lucru ori diferenţele dintre sensurile celor doi termeni ar fi nesemnificative.
Astronomia, succint spus, este o ştiinţă care studiază mişcările, structura şi evoluţia corpurilor cereşti, Universul în totalitatea lui.
Astrologia, în schimb, este o pseudoştiinţă care pretinde că poate prezice destinul şi caracterul omului după poziţia şi mişcarea aştrilor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
1.
Sacul şi sacoşa sunt rupte.
Sacul şi sacoşele sunt rupte.
Sacul şi geamantanul sunt rupte.
Sacul şi geamantanele sunt rupte.
Regula este: când subiectul multiplu este exprimat prin substantive nume de lucruri de genuri diferite, dintre care unul la masculin singular, numele predicativ se pune la feminin plural.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cuvintele au înţelesuri, iar limba este făcută pentru a comunica. Banal, nu? Lucrurile nu stau chiar aşa... Nenumărate şabloane s-au instalat în discursul modern, făcând limba de neînţeles. Mai jos puteţi citi despre câteva dintre clişeele limbii române moderne.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
A învesti şi a investi sunt două cuvinte care au sensuri diferite.
A învesti înseamnă a acorda în mod oficial un drept, un titlu, o demnitate.
A investi are sensul de a face o investiţie, a plasa un capital, a cheltui bani pentru ceva.
După cum se observă, sensurile sunt diferite. Prin urmare, aceste verbe nu pot fi folosite la întâmplare, căci utilizându-l pe unul în locul celuilalt se pot crea confuzii ori exprimări ridicole.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Până de curând verbul „a merita" era unul mediocru, nebăgat în seamă, aproape marginalizat. De mai bine de un an însă, nu ştiu prin ce mecanism obscur, a reuşit să se impună. Aşa că astăzi, dacă vrei să-ţi ajuţi un coleg cu un sfat, în funcţie de experienţa avută, îi spui „Se merită!" ori „Nu se merită". Desigur, dacă „nu se merită", tonul trebuie să fie grav, iar mimica sugestivă...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În prima zi când o jurnalistă „postrevoluţionară" de la Antena3 a aflat că în lume s-a ivit o criză economică, a invitat un „analist" pe care l-a abordat abrupt cu întrebarea: „Ce înseamnă, concret, criza pentru noi?". Insul a început să rostească vorbe, să spună fraze lungi, să avertizeze populaţia, să certe guvernul care nu a luat măsuri. Dar domnişoara nu era recentă într-ale meseriei, aşa că nu s-a lăsat păcălită: „Spuneţi-ne ce ni se va întâmpla! Concret!". Nimic... În final, am văzut-o nefericită. Insul nu-i spusese „concret" ce e criza. Oare de ce? Să nu fi avut nicio idee?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Într-o vreme mai totul începea cu „deci". Orice introducere era „concluzionată" cu „deci, ce vreau să vă spun...". Astăzi un nou cuvânt poluează aproape orice exprimare: absolut. Este prezent în formulări din cele mai diverse. Auzim că unul este „absolut de acord cu propunerea de modificare a Constituţiei", iar altul spune că valoarea leului este „absolut normală". Neaga nu a avut „absolut nici un conflict cu Lăcătuş", Realitatea ne anunţă că aseară a fost „lider absolut de audienţă". Un paragraf de lege s-a dovedit „absolut inutil", iar despre Mitoşeru aflu că este „absolut plictisitor". În numai câteva minute de butonat telecomanda descoperi că mai totul este absolut, că nimic nu mai este ordinar.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Atât de răspândită este folosirea termenului „preşidenţie" ori a variantei „preşedenţie", încât chiar şi preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu, se foloseşte de „preşidenţie" pentru a face referire la instituţia prezidenţială. Nu mai vorbesc despre jurnalişti, care - mulţi dintre ei - năuciţi de lupta lor pentru adevăr, folosesc limba română grăbit şi de foarte multe ori incorect. Numai că această exprimare, „preşidenţie", nu este corectă. Termenul potrivit este „preşedinţie", pentru simplul motiv că este un derivat al cuvântului „preşedinte". Dacă am fi avut „preşidente", atunci am fi avut şi „preşidenţie".
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Nu am să insist asupra greşelilor de folosire a adjectivelor / adverbelor prezentate mai jos. Ce trebuie reţinut este că acestea nu suportă grade de comparaţie; prin urmare, evitaţi să adăugaţi particule cum sunt: mai, cel mai etc.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Subcategorii
Citește și:
- Cititul literaturii de ficţiune sporeşte înţelegerea minţii celorlalţi
- Schizofrenia paranoidă
- Personificarea aspectelor inconştientului
- Ce înseamnă „intrigant”? Nu, nu înseamnă „fascinant”, „surprinzător” ori „curios”, cum cred mulți
- Definiții operaționale, variabile și valori
- Psihologia cadoului: oferă-i ce-şi doreşte