Se pare că cei îndrăgostiţi pot folosi faptul că iubesc pe cineva în propriul folos dacă au vreo suferinţă fizică. Un studiu recent arată că simplul privit al feţei persoanei iubite reduce durerea.

Autorii studiului, cercetătorul în domeniul durerii, Sean Mackey şi cercetătorul în domeniul iubirii, Arthur Aron, şi-au unit forţele pentru a organiza un experiment care să testeze efectul iubirii asupra durerii.

 

Îndrăgostiţi

 

Comentarii -

Fascinanta trecere în revistă de către Brian Cox a descoperirilor majore din istoria fizicii particulelor continuă cu perioada anilor '70-'80, când existenţa (pe atunci doar "teoretică") a particulelor purtătoare ale forţelor nucleare este confirmată de experimentele desfăşurate la cele mai performante acceleratoare de particule ale acelor ani. Astfel, gluonul şi, mai târziu, particulele W+,W- şi Z, sunt detectate, confirmând modelele teoretice imaginate de fizicieni. Drumul nu se termină aici, mai ales că mecanismul prin care particulele capătă masă, introdus ca o simplă ipoteză de către britanicul Peter Higgs în anii '60, nu este confirmat, cel puţin deocamdată, de experimente.

Video: Istoria fizicii particulelor elementare (12) - QED - giuvaierul fizicii

 


Pentru o versiune a videoclipului de mai sus însoţită de subtitrare în limba română,
vizitaţi această pagină
!

Comentarii -

În episodul 12 al seriei care prezintă istoria fizicii particulelor fundamentale, Dr. Brian Cox ne introduce în fascinanta lume a electrodinamicii cuantice (QED) - teoria cuantică a luminii descoperită în mod independent în anii '40 de Richard Feynman, Julian Schwinger şi Sin-Itero Tomanaga. Aflaţi cum explică electrodinamica cuantică interacţiunea dintre particulele materiale, de pildă respingerea dintre doi electroni, prin intermediul particulei purtătoare a forţei electromagnetice - fotonul. QED a inspirat şi introducerea de particule purtătoare care să intermedieze acţiunea altor două forţe fundamentale: forţele nucleare slabă şi tare. Aşa s-au născut gluonii, particulele W+, W- şi bosonul Z.

Video: Istoria fizicii particulelor elementare (11) - Ciudata Lume Cuantică

 


Pentru o versiune a videoclipului de mai sus însoţită de subtitrare în limba română,
vizitaţi această pagină
!

Comentarii -

Filmul următor prezintă în 5 minute şi pe înţelesul tuturor, în limba engleză, componentele şi principiile de funcţionare ale unui calculator personal. Este o prezentare sumară, dar foarte utilă celor neiniţiaţi ori de-abia iniţiaţi în lumea calculatorului personal, din care veţi afla despre placa de bază, procesor, memoria RAM, placa grafică, sursa de alimentare, hard disk, dar şi despre unitatea optică, fie aceasta de tip DVD ori CD. Le veţi putea identifica cu uşurinţă după ce veţi vizualiza acest film, dar nu numai atât. Veţi afla şi ce rol joacă fiecare dintre componentele de bază ale unui computer.


What Components Are Inside My Computer?

 

Comentarii -

Priviţi cele două imagini de mai jos. Vă vine ori nu (cel mai probabil) să credeţi, verdele strident  şi albastrul care formează spirala din imaginea de mai jos şi, respectiv, liniile din cea de-a doua imagine, sunt... aceeaşi culoare.

Ştim că pare greu de crezut, dar tocmai acesta este motivul pentru care vă prezentăm cele două imagini. Dacă nu ne credeţi pe cuvânt, puteţi lua cele două imagini şi include într-un editor de imagini care vă permite să determinaţi culorile.

Veţi descoperi negreşit că şi "verdele", şi "albastrul" sunt de fapt culoarea ce are codul #7bffff. Uimitor, nu? cum funcţionează creierul uman?

 

Iluzie optica - culori identice ce par diferite

 

Comentarii -

 

Observaţi cu grijă imaginea de mai jos. Printre zebre pe undeva este ascuns un leu. Îl puteţi observa?

 

leul

Comentarii -

A 11-a parte a seriei prezentate de Brian Cox şi care prezintă o scurtă istorie a fizicii particulelor elementare. O introducere în bizara lume a mecanicii cuantice. Aflaţi cum explicarea efectului fotoelectric de către Albert Einstein deschide drumul unei schimbări majore de paradigmă în fizica începutului de secol XX.

Video: Istoria fizicii particulelor elementare (10) - spre o Teorie Unificată a Forţelor

 


Pentru o versiune a videoclipului de mai sus însoţită de subtitrare în limba română,
vizitaţi această pagină
!

Comentarii -

Iată câteva minute din activitatea cotidiană a unor oameni care lucrează, la propriu, la mare înălţime, la peste 500 de metri. Meseria lor este depanarea unor aparaturi radio de emisie/recepţie, antene montate pe turnuri de transmisiuni care uneori depăşesc jumătate de kilometru în înălţime. Videoclipul este în engleză, subtitrat în franceză, dar oricum nu are nevoie de comentarii. Dacă doriţi să extindeţi fereastra pe întreg ecranul, daţi clic pe film pentru a merge pe pagina site-ului care îl găzduieşte.

 

 

Comentarii -

Ivan Pavlov este un celebru psiholog, fiziolog şi medic rus care a trăit între anii 1849 şi 1936. Deşi este laureatul din 1904 al Premiului Nobel pentru fiziologie şi medicină, numele omului de ştiinţă este asociat mai degrabă cu fenomenul condiţionării clasice pe care Pavlov l-a descris în premieră în anul 1927 în urma unor experimente avându-l drept subiect pe nu mai puţin celebrul său câine (de fapt în cadrul studiului au fost folosite, desigur, mai multe canine).

 

Unul din cainii lui Pavlov
Unul din câinii lui Pavlov cu o canulă implantată pentru colectarea salivei
Credit: wikimedia.org

Comentarii -

Odată electricitatea şi magnetismul unificate de către Maxwell, iar forţele nucleare tare şi slabă înţelese de către oamenii de ştiinţă, următorul pas a fost făcut în anii '60, când s-a reuşit descrierea unică a electromagnetismului şi forţei nucleare slabe sub forma a ceea ce a primit numele de forţa electroslabă. Despre această ultimă unificare realizată până în prezent de către fizicienii teoreticieni, dar şi despre visul unei Teorii a Totului care să vină cu o descriere unitară a celor 3 forţe care explică în prezent toate fenomenele din Univers (forţa electroslabă, forţa nucleară tare şi gravitaţia) ne va vorbi Brian Cox în cel de-al zecelea episod al seriei dedicate istoriei fizicii particulelor fundamentale.

Video: Istoria fizicii particulelor elementare (9) - Forţele nucleare tare şi slabă

 


Pentru o versiune a videoclipului de mai sus însoţită de subtitrare în limba română,
vizitaţi această pagină
!

Comentarii -

Conform unui studiu publicat de o echipă de cercetători canadieni, publicat recent în Nature Neuroscience, invocarea unei vederi periferice superioare de către surzi este susţinută ştiinţific de experimente realizate pe pisici. Cercetătorii afirmă că întrucât parte din creier este nefolosită (cea responsabilă de auz), creierul foloseşte această parte pentru a augmenta simţul văzului.

 

 

Pentru a testa teoria, oamenii de ştiinţă au folosit un dispozitiv special pentru a răci anumite părţi ale creierului pisicilor. Atunci când a fost dezactivat cortexul auditiv implicat în auzul periferic, animalele şi-au pierdut abilitatea privind vederea periferică. Rezultatele cercetărilor au arătat că parte a cortexului auditiv este implicat în sistemul de procesare vizuală, dar, cel puţin pentru moment, nu este clar dacă această "reprogramare" a creierului are loc în perioada de gestaţie ori pe timpul dezvoltării ulterioare a pisicilor. Deşi testele s-au realizat pe pisici, se consideră că nu există niciun motiv ca procesul de remodelare a creierului să nu aibă loc în acelaşi mod şi la om.

 

Comentarii -

Cu siguranţă unul dintre cele mai celebre experimente din istoria ştiinţei este cel despre care unele scrieri spun că ar fi fost realizat de către Galileo Galilei în oraşul său natal, Pisa, în vârful celebrului turn înclinat din urbea toscană. Cel răspunzător cu naşterea ştiinţei moderne, cel puţin în opinia lui Stephen Hawking, ar fi demonstrat atunci independenţa de masa proprie a vitezei cu care cad liber obiectele, asta în condiţiile unei frecări neglijabile cu aerul.


Experiment Galileo turnul din Pisa
Credit: wolfram.com

 

Comentarii -

Academia Regală de Ştiinţe a Suediei a anunţat astăzi câştigătorii Premiului Nobel pentru Economie pe 2010. Aceştia sunt 2 americani, Peter A. Diamond, de la M.I.T. şi Dale T. Mortensen, de la Northwestern University, Evanston şi britanicul de origine cipriotă Christopher A. Pissarides (foto) de la London School of Economics and Political Science.

 

Christopher A. Pissarides
Christopher A. Pissarides
Credit: nobelprize.org

Comentarii -

Continuăm călătoria în universul fizicii particulelor trecând de la gravitaţie şi electromagnetism, forţele care explică majoritatea fenomenelor cotidiene, la lumea atomului. Fizicienii au trebuit să răspundă unor noi provocări în deceniul al patrulea al secolului trecut: pe de o parte trebuia înţeles ce anume ţine nucleul atomic unit, în ciuda faptului că protonii se resping prin intermediul forţei electromagnetice, iar pe de alta, care sunt mecanismele care guvernează dezintegrarea radioactivă de tip beta. Răspunsurile la aceste două întrebări au însemnat totodată şi introducerea a două noi forţe fundamentale: forţa nucleară tare şi forţa nucleară slabă. Urmăriţi în continuare povestea acestora în comentariul lui Brian Cox.

Comentarii -

Nimic spectaculos în cele ce urmează. Pornind de la curiozitatea mea de a-mi aminti cum se scriu numerele mari folosindu-mă de cifrele romane, am găsit următorul tabel pe Internet, pe care-l pun aici pentru cei care au aceleaşi curiozităţi cu mine...

 

Cifrele romane

Citiţi şi: Numerele romane. Cum citim şi calculăm

Comentarii -

În episodul al optulea al seriei dedicate istoriei fizicii particulelor fundamentale, Brian Cox ne însoţeşte într-o călătorie fascinantă prin Londra. Avem ocazia să vedem două dintre monumentele închinate memoriei lui Michael Faraday, părintele electromagnetismului - staţia de transformare de lângă staţia londoneză de metrou "Elephant & Castle", dar şi statuia acestuia din faţa Institutului de Inginerie şi Tehnologie. Avem şi ocazia să îl cunoaştem, peste secole, pe James Clerk Maxwell, cel care a imaginat aparatul matematic prin intermediul căruia electricitatea şi magnetismul au devenit două faţete ale aceleiaşi realităţi, ba, mai mult, aparat matematic prin care s-a realizat o conexiune profundă între electromagnetism şi lumina însăşi.

Video: Istoria fizicii particulelor elementare (7) - gravitaţia şi electromagnetismul

 


Pentru o versiune a videoclipului de mai sus însoţită de subtitrare în limba română,
vizitaţi această pagină
!

Comentarii -

Universul: reţetă şi ingrediente este un vast articol (publicat în 8 părţi) scris pentru ziarul Accent Montreal din Montreal, Canada de Adrian Buzatu. Articolul este publicat şi pe site-ul nostru şi pentru cea mai mare parte (pentru primele şase părţi) există şi fişiere audio disponibile, pe care le puteţi asculta aici.

Articolul este foarte bine scris, fără a se pierde în terminologie tehnică, fiind realmente un excelent material de popularizare a ştiinţei. Dacă nu rezistaţi să citiţi tot articolul dintr-o dată, luaţi-l în pastile, câte o parte pe zi...

Partea I

"Dacă Universul ar fi o prăjitură, cum l-aţi putea crea? Care este reţeta după care Universul a fost construit? Care sunt ingredientele de bază necesare? În această serie de articole vom trece în revistă cum au răspuns oamenii de ştiinţă la această întrebare de-a lungul timpului, ajungând până în ziua de astăzi, când la Geneva a fost lansat recent cel mai complex instrument ştiinţific construit vreodată, acceleratorul Large Hadron Collider, tocmai pentru a perfecţiona răspunsul nostru la întrebările: Care este reţeta şi care sunt ingredientele elementare ale Universului? ".

Citiţi tot articolul aici.

 

Universul vizibil

Universul vizibil

Partea a II-a

"Următoarea schimbare de paradigmă (adică a modului în care omenirea înţelege Universul) a avut loc exact acum 200 de ani, când chimistul britanic John Dalton a descoperit... atomii. Fiecărui element chimic îi corespundea câte un tip de atom, atomii se combinau după legi încă necunoscute pentru a crea diverse tipuri de molecule, iar moleculele generau diversitatea de substanţe din jurul nostru."

Citiţi tot articolul aici.

 

Comentarii -

Cercetând un pic, după ce am scris despre maşina semi-transparentă pictată de Sara Watson, am dat şi de alte imagini uimitoare, arătând ce poate face un pictor cu har atunci când pictează corpul uman, cu scopul de a-l integra în mediu.

Iată-le mai jos. Observaţi cât de bine sunt escamotaţi oamenii?

 

Pictură pe corp, buline roşii

Alte imagini (inclusiv Demi Moore în costumul Evei), în continuare...

 

Comentarii -

O studentă a făcut o veche maşină marca Skoda să "dispară", vopsind-o astfel încât, privind dintr-o anumită poziţie, să pară că este cvasi-transparentă. Sara Watson, care studiază pictura la Universitatea Central Lancashire (Uclan) a avut nevoie de 3 săptămâni pentru a face maşina să arate aşa cum o vedeţi mai jos.

Pentru a vă convinge că Photoshopul nu este implicat în această poveste, vă invităm să urmăriţi şi filmul de pe pagina BBC.

 

Masina invizibilă

Sara Watson şi maşina sa "invizibilă"

Comentarii -

Iată o experienţă realmente impresionantă! Daţi clic pe imaginea de mai jos şi veţi fi duşi pe site-ul http://www.neave.com/strobe/, unde, după ce daţi clic pe textul "Click me to get trippy..." va trebui să priviţi în mijlocul ecranului pentru aproximativ 30 de secunde.

Efectul sigur este că ulterior, privind în jurul dumneavoastră, totul va deveni fluid, suprarealist, de parcă priviţi prin instrumente speciale.

Noi, în timp ce priveam, după cele treizeci de secunde standard, am observat şi cum se creează diverse forme 3D în faţa ecranului.

Să ne povestiţi experienţa voastră!

 

Clic pe imagine!

Linii mişcătoare

 

Comentarii -

Compania americană Berkeley Bionics a prezentat recent produsul său eLegs, care este în fapt un echipament electronic ce permite celor paralizaţi să se deplaseze.

ELegs cântăreşte circa 20 kg şi costă, deocamdată, 100.000 USD, ceea ce-l face utilizabil doar în clinici.

Funcţionarea se bazează pe poziţia corpului: presiune egală pe cele două picioare electronice înseamnă că acestea se vor îndrepta, presiune pe un picior înseamnă că celălalt picior se va deplasa. Bateria ce alimentează sistemul asigură 6 ore de operare.

Exoscheletul eLegs este folosit, după cum veţi observa şi în videoclipul de mai jos, şi în armată, pentru a ajuta militarii ce sunt nevoiţi să transporte greutăţi mari pe distanţe lungi.

 

 

Comentarii -

Seria dedicată istoriei fizicii particulelor şi prezentată de Brian Cox continuă cu episodul al şaptelea, care prezintă pe scurt două dintre cele 4 forţe fundamentale despre care ni s-a vorbit în partea a şasea: gravitaţia şi electromagnetismul. Aflaţi că gravitaţia este cea mai slabă dintre forţele fundamentale şi cum foarte multe dintre aspectele vieţii cotidiene ar fi de neimaginat în absenţa electromagnetismului. Deşi, la o privire superficială, electricitatea şi magnetismul par fenomene foarte diferite (de pildă, ce ar putea avea în comun o descărcare electrică şi o pereche de magneţi care se resping?), acestea nu sunt decât 2 faţete ale aceluiaşi fenomen: electromagnetismul.

Comentarii -

Iată un test interesant pentru dumneavoastră. Priviţi ilustraţia de mai jos. Vedeţi o faţă ascunsă printre boabele de cafea?

Dacă nu vedeţi, lăsaţi-ne un mesaj, vom reveni cu indicii.

Dacă vedeţi, cât timp v-a luat? 5 secunde? 3 minute?

 

Boabe de cafea

 

Comentarii -

Sunt convins că cei mai mulţi aţi văzut ori aţi auzit de faptul că echipa TopGear a ajuns în România şi a filmat un episod pe Transfăgărăşan. Se pare că expediţia britanicilor pe plaiurile mioritice nu a rămas fără ecouri, pentru că şoseaua românească e trecută acum de site-ul OpenTravel în topul drumurilor fabuloase ale lumii.

 

Iată mai jos un scurt film în care este spusă, în mai multe cuvinte, povestea.

 

Comentarii -

Probabil că vă mai amintiţi din şcoală (iar dacă sunteţi în această etapă a vieţii şi nu aţi învăţat încă, veţi afla acum) despre ciurul lui Eratostene, cea mai veche modalitate cunoscută de determinare a tuturor numerelor prime mai mici decât un număr natural dat, fie acesta n. Algoritmul este unul de-a dreptul banal, ba poate chiar plicticos. Se scriu, pe hârtie, pe tablă, ori, de ce nu, prin intermediul unui program de calculator, în memoria acestuia, numerele naturale cuprinse între 2 (cel mai mic număr prim) şi numărul dat n. Apoi se elimină succesiv, în ordine crescătoare, multiplii fiecărui număr natural rămas în listă, plecând de la 2. Când ne oprim ? Când nu mai este nimic de eliminat, ori când programul de computer implementat ne anunţă că am eliminat toate numerele ne-prime din listă.

Comentarii -

O scurtă secvenţă video care explică pe înţelesul tuturor raţionamentul folosit de geograful, astronomul şi matematicianul grec al antichităţii, Eratostene din Cyrene, pentru determinarea circumferinţei planetei noastre.

 

Comentarii -

Într-un studiu recent publicat în revista Evolution&Development, Heinz Köhlerde la Universitatea din Tübingen (Germania) a arătat că expunerea într-un mediu cu o anumită concentraţie de platină duce la mutaţii profunde ale melcilor cu cochilie, provocând transformarea unor melci abia născuţi din melci cu cochilie în melci fără cochilie.

"Acest fapt arată că pot fi induse modificări organice radicale, similare cu cele care apar în procesul evoluţiei fiinţelor vii, schimbările apărând brusc, evitând paşi intermediari. Acest experiment este o demonstraţie foarte clară a unei modificări semnificative a planului de funcţionare a unui organism. Dintr-o dată, dintr-un melc cu cochilie se obţine unul fără cochilie", afirmă psihologul Roger Croll de la Universitatea Dalhousie din Halifax, Noua Scoţie.

 

 

Comentarii -

Unele microorganisme suferă modificări genetice atunci când sunt aşezate pe o suprafaţă solidă. Acestea, ca răspuns la noul mediu, proiectează mici "picioare" şi se deplasează pe acestea. Rezultatul acestui mecanism de adaptare este ceea ce biologii numesc biofilm. Biofilmul este mult mai dificil de eradicat decât microbii.

Biofilmul este rezultatul unei agregări complexe a microorganismelor care se dezvoltă pe o suprafaţă solidă. Biolfilmul este careacterizat de heterogenitate structurală, diversitate genetică, interacţiuni genetice complexe şi o reţea extracelulară a substanţelor polimerice (mai multe aici, eng).

 

 

Comentarii -

În acest al 6-lea episod aflăm că forţele reprezintă instrumentele principale ale schimbării în Univers. Dincolo de situaţiile cu care suntem obişnuiţi, precum acţiunea forţei gravitaţionale ori a unor forţe motrice generate de motoarele maşinilor, Brian Cox ne spune că şi toate celelalte evenimente care au loc în Univers se nasc în urma acţiunii unor forţe. Detectorul CMS al LHC reprezintă una dintre maşinăriile cu ajutorul cărora oamenii de ştiinţă speră să lămurească aspectele încă neclare legate de forţele fundamentale.

Comentarii -

Comitetul Nobel a anunţat astăzi câştigătorul Premiului Nobel pentru Pace. Laureatul este disidentul chinez Liu Xiaobo, care a primit premiul pentru "lupta sa lungă şi nonvioletă pentru drepturile fundamentale ale omului în China".

 

Liu Xiaobo
Liu Xiaobo

 

Comentarii -