După 10 ani de când a fost lansat în spaţiu la bordul sondei spaţiale Rosetta, robotul Philae s-a desprins de sondă şi a aterizat (mai corect ar fi: acometizat) pe cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko. Un eveniment istoric! Philae a reuşit să ajungă cu succes pe cometă, însă acometizarea a fost aventuroasă. La ora actuală Philae doarme, după ce ne-a transmis o serie de informaţii pe care cercetătorii le analizează în căutarea urmelor vieţii în Univers.

Comentarii -

Stefan HellPremiul Nobel pentru chimie în 2014 a fost acordat pentru inventarea unor noi tehnici şi tehnologii care permit trecerea de la microscopie la nanoscopie: adică vizualizarea detaliilor de ordinul nanometrilor. Unul dintre cei trei laureaţi, Ştefan W. Hell, cetăţean german, s-a născut şi a copilărit în România. Noile tehnologii nanoscopice ne permit să înţelegem mai bine procesele care stau la baza multor fenomene în biologie sau genetică şi vor continua să aibă un rol important în viitor.

Comentarii -

NDECe se întâmplă după ce murim? Se termină totul sau există un fel de viaţă după moarte? Dintotdeauna această întrebare a suscitat un interes profund şi dezbateri aprinse. Un studiu recent, efectuat asupra pacienţilor care au fost declaraţi morţi din punct de vedere clinic pe o durată de câteva minute, însă s-au reîntors la viaţă, arată cum parte dintre aceştia ar fi rămas conştienţi pe durata „morţii clinice”. Cum era de aşteptat, rezultatele studiului sunt intens dezbătute, suscitând pe de o parte un viu interes, pe de alta scepticism profund. Să vedem deci despre ce este vorba.

Comentarii -

Elena SerovaElena Serova este prima rusoaică ce a ajuns la bordul staţiei spaţiale internaţionale (ISS) unde va realiza o serie de experimente ştiinţifice şi va efectua operaţiuni de întreţinere a aparaturii de bord. Misiunea Elenei va dura 6 luni; în noiembrie 2014 este prevăzută sosirea la bordul ISS a unui nou echipaj, din care face parte o italiancă.

Comentarii -

Posibila existenţă a vieţii în afara planetei noastre este un subiect fascinant, atât pentru oamenii de ştiinţă, cât şi pentru cei care se ocupă de cu totul altceva decât cu ştiinţa. Căutam semne de viaţă pe planeta Marte, dar şi în alte locuri, cum ar fi planetele îndepărtate, cele din afara sistemului solar, sau pe asteroizii şi cometele care trec prin apropierea noastră.

Comentarii -

AMSExperimentul AMS, situat la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, a măsurat un exces de antimaterie, mai exact pozitroni, provenind din spaţiu. Care să fie cauza acestui exces? Una dintre ipoteze este legată de materia întunecată. Pozitronii ar putea proveni din anihilarea particulelor şi antiparticulelor de materie întunecată. Explicaţia însă ar putea să fie mai simplă, una oarecum banală.

Comentarii -

„Vântul” stelelor – presiunea exercitată de fotonii care provin de la stele – va fi folosit în călătorii spaţiale în viitorul apropiat. Ideea nu este nouă, însă construirea unor „pânze” adecvate pentru aceste nave spaţiale nu este deloc uşoară. O nouă invenţie care se inspiră de la arta tradiţională japoneză, origami, ar putea reprezenta o soluţie atât pentru viitoarele călătorii în spaţiul îndepărtat, cât şi pentru realizarea unor sateliţi ecologici.

Comentarii -

BorexinoPentru prima dată experimentul BOREXINO, un experiment instalat în laboratorul subteran italian de la Gran Sasso, a reuşit să măsoare neutrinii care iau naştere în inima Soarelui în interacţiuni nucleare între protoni. Aceşti neutrini ne ajută să înţelegem mai bine cum funcţionează steaua de care depinde viaţă noastră. În urma studiului acestor minuscule particule, cercetătorii au ajuns la o concluzie interesantă legată de activitatea Soarelui în ultimii 100.000 de ani.

Comentarii -

Cum se formează norii? Ce influenţă au razele cosmice asupra acestora? Întrebări care au nevoie de un răspuns dacă vrem să înţelegem cum ar putea evolua clima şi care ar putea să fie efectul activităţii noastre asupra acesteia. Un experiment la CERN, Geneva, CLOUD, studiază influenţa diverşilor factori, inclusiv a fasciculelor de particule, asupra formării norilor.

Comentarii -

În fiecare an 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetătorilor sau personalităţilor care au obţinut rezultate deosebit de... trăznite în diverse domenii, de la fizică la medicină, economie, biologie sau chiar artă. De multe ori aceste descoperiri par (şi chiar sunt) inutile, incredibile sau bizare şi stârnesc râsul. Vă prezentăm în continuare lista „descoperirilor” premiate pentru anul  2014.

Comentarii -

Urme de particuleÎn lumea particulelor elementare sunt valabile legile mecanicii cuantice, o teorie oarecum bizară, în cadrul căreia particulele (şi starea acestora) sunt descrise de aşa-numita „funcţie de undă”. Totuşi, pe ce drum merg particulele cuantice? Un experiment ingenios a găsit un răspuns la această întrebare, care ar putea avea aplicaţii extrem de importante chiar şi în chimie.

Comentarii -

Femeie in rochie rosieFelul în care ne îmbrăcăm, dar mai ales culorile pe care le purtăm, au o mare influenţă asupra modului în care ne văd ceilalţi. La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Rochester University studiind reacţiile femeilor faţă de culoarea îmbrăcăminţii altor femei. Concluzia? Femeile îmbrăcate în roşu sunt privite cu neîncredere, generând reacţii negative din partea celorlalte femei.

Comentarii -

Un nou record de distanţă străbătută de un vehicul pe o suprafaţă diferită de cea a Terrei a fost stabilit recent de către roverul Opportunity pe Marte. Acesta a parcurs mai mult de 40 km, efectuând o serie de studii ştiinţifice care ne ajută să înţelegem mai bine cum este făcută planeta Roşie, chiar dacă multe mistere aşteaptă încă să fie descifrate.

Comentarii -

Semnale extrem de intense, însă foarte scurte, în domeniul undelor radio, au fost recent înregistrate de către radiotelescoape şi analizate de astronomi. Din studiul caracteristicilor acestor semnale s-a ajuns la concluzia că provin din exteriorul galaxiei noastre. La ora actuală însă nu este cunoscut modul în care acestea sunt generate.

Comentarii -

Visul informaticienilor si, sincer vorbind, nu doar al lor, este să ajungem sa avem modalităţi de transmitere a informaţiei, folosind Internetul, absolut sigure, fără posibilitatea că vreun „spion” să poate avea acces la informaţia care circulă între doi (sau mai mulţi) interlocutori. Acest vis ar putea fi realizat cu ajutorul mecanicii cuantice, folosind proprietăţi şi mecanisme cuantice, precum suprapunerea cuantică a stărilor şi inseparabilitatea cuantică.

Comentarii -

Maryam_MirzakhaniPentru prima dată în istoria Medaliei Fields, acordată pentru matematică, acesta a fost decernată unei femei: Maryam Mizakhani, de origine iraniană, în prezent profesor de matematică la universitatea Stanford. Prestigiosul premiu este un fel de echivalent al premiului Nobel, care, după cum se ştie, nu este decernat pentru descoperiri în domeniul matematicii.

Comentarii -

Slabit. Femeie vs barbatCum putem pierde cele câteva kilograme în plus rapid şi eficient? Există o strategie ideală? Se pare că da, însă această strategie este diferită pentru bărbaţi şi femei. Bărbaţii se pare că slăbesc mai uşor decât femeile, iar oamenii de ştiinţă ştiu de ce. Aflaţi şi dvs. în cele ce urmează!

Comentarii -

Kevin WarwickCine este sau mai bine spus ce anume este Eugene Goostman? Eugene este un... program de calculator realizat de un cercetător de la Universitatea din Reading, Kevin Warwick, care anunţa recent că acest program ar fi reuşit să treacă faimosul test al lui Turing. Deci că ar fi creat un program care poate „imita” o persoană, cel puţin pentru 5 minute. Acest anunţ a stârnit destulă agitaţie, existând multe persoane care îl critică pe Warwick şi susţin că, de fapt, chiar dacă Eugene a realizat un lucru demn de laudă, suntem încă departe de a construi un program de calculator care să imite un om.

Comentarii -

PerseuStudiind raze X (fotoni cu energia de circa 1000 de ori mai mare ca cei ai luminii vizibile) care provin de la constelaţia Perseu înregistrate de către Observatorul Chandra X-ray astronomii au descoperit un semnal misterios, pe care nu au reuşit să îl identifice cu nimic din ceea ce este cunoscut până la ora actuală. Semnalul are o energie de circa 3,6 keV (unde keV înseamnă 1000 de eV – eV, electronvoltul, fiind unitatea de energie în lumea particulelor; reprezintă energia pe care o câştigă un electron când străbate, în vid,  o diferenţă de potenţial de 1 Volt).

Comentarii -

Posibilitatea că pe Terra să cadă un asteroid cu dimensiuni suficient de mari pentru a produce o catastrofă este destul de ridicată, susţine asociaţia B612 din care fac parte şi astronauţi de la NASA. Acest grup a propus construirea unui telescop dedicat studiului acestor asteroizi cu mult înainte că aceştia să se apropie de Pământ. Ba mai mult, au propus inclusiv o strategie pentru a-i îndepărta de noi.

Comentarii -

Râsul face bine nu doar asupra inimii, ci şi asupra minţii! Un râs sănătos este un adevărat „medicament natural” care ajută, printre altele, la îmbunătăţirea memoriei. Combate stresul şi ne ajută să trăim mai bine din multe puncte de vedere. Un interesant studiu ştiinţific arată cum râsul are efecte nebănuite asupra memoriei, în special de la o anumită vârstă.

Comentarii -

Doi oameni de ştiinţă susţin ideea cum că gaura neagră din centrul galaxiei noastre ar fi de fapt o poartă spre un alt Univers: o aşa-numită „gaura de vierme”. Ba mai mult, s-ar putea să obţinem dovezi experimentale în sprijinul acestei idei în următorii ani. Găurile negre sunt obiecte extrem de fascinante – în care forţa gravitaţională este atât de intensă, încât nici lumina nu mai poate ieşi.

Comentarii -

Dacă vom ajunge să organizăm baze pe Lună cu oameni care să petreacă acolo perioade îndelungate, pe lângă aer, apă şi mâncare, aceştia au nevoie să comunice cu baza terestră şi cu cei dragi. Pentru aceasta a fost pus la punct şi verificat cu succes un nou sistem revoluţionar care foloseşte laserul pentru a transmite informaţii de pe Terra pe Lună.

Comentarii -

Chinezii au un plan extrem de ambiţios: să construiască o cale ferată care să ajungă din China în America, parcurgând o parte din drum sub apă. 13.000 kilometri cu trenul în două zile – atât ar dura această călătorie. Acesta este doar unul dintre proiectele ambiţioase pe care China le are în plan pentru viitorul apropiat. O călătorie cu trenul poate să fie foarte plăcută şi relaxantă; putem vedea locurile pe care le străbatem şi să ne facem o idee despre viaţa pe care o au locuitorii acelor meleaguri.

Comentarii -

Prima călătorie spre Marte a unui echipaj uman în cadrul proiectului Mars One ar putea să fie o misiune sinucigaşă; cel puţin aşa susţine astronautul canadian Robert Thirsk. Unul dintre candidaţii la această misiune, Zac Trolley, este însă convins că misiune va fi un succes şi este gata să pornească la drum pentru colonizarea Planetei Roşii! Cine are dreptate?

Comentarii -

Vă invităm să urmăriţi o prezentare despre hadroterapie susţinută de Cătălina Curceanu. Prezentarea este în limba italiană.

Comentarii -

Există numeroase dovezi cum că strămoşii noştri îndepărtaţi s-au născut în Africa, acum câteva milioane de ani. De acolo s-au răspândit în întreaga lume. Când însă au făcut primii paşi aceste rude îndepărtate în Europa? Au fost descoperite recent în Anglia urmele unor paşi de acum circa un milion de ani. Cercetătorii încearcă să înţeleagă cărei specii aparţineau indivizii care şi-au lăsat amprentele în solul englez şi cum arătau aceştia.

Comentarii -

Într-un viitor nu prea îndepărtat poliţia ar putea fi ajutată de roboţi poliţişti, care patrulează prin oraşe, vigilenţi şi activi, gata să îi descopere pe cei rău intenţionaţi. Roboţi care înregistrează imagini şi multe alte semnale, le interpretează şi, dacă este cazul, alertează un centru de unde pot interveni poliţişti în carne şi oase. Roboţi care se pot inclusiv apăra.

Comentarii -

Porţiuni ale micro-ARN-ului, care are un rol genetic important, sunt afectate de evenimentele traumatice pe care le trăim. Întrucât micro-ARNul au un rol activ în transmiterea instrucţiunilor pentru sintetizarea proteinelor, rezultatul este un fel de memorie genetică a evenimentelor traumatice, care se transmite din generaţie în generaţie.

Comentarii -

De multe ori în situaţii extrem de grave în spitalele de urgenţă câteva minute fac diferenţa între viaţă şi moarte. În cazul celor care ajung în spital cu răni grave, doctorii au foarte puţine minute pentru a interveni. Se poate prelungi cumva timpul la dispoziţia chirurgilor? Doctorul Samuel Tisherman, de la Presbyterian Hospital UMPS din Pittsburg, Pennsylvania, a pus la punct o nouă tehnică de răcire a pacienţilor, care-i menţine în viaţă pentru o durată de circa 2 ore  şi care ar putea duce la salvarea vieţii acestora.

Comentarii -