10 limite ale percepţiei umane
Fiecare om are limite. Putem să alergăm cu o anumită viteză maximă, să sărim până la o anumită înălţime şi să rezistăm doar un anumit timp fără apă. Dar ce se poate spune despre limitările celor cinci simţuri ale noastre - văzul, auzul, gustul, mirosul şi simţul tactil?
Cum să-ţi ţii respiraţia 17 minute
În articolul de faţă veţi avea posibilitatea să aflaţi cum magicianul și cascadorul David Blaine a reuşit să-şi ţină respiraţia sub apă vreme de 17 minute şi 4 secunde, în cadrul unei emisiuni televizate live, bătând astfel recordul mondial în materie.
Cea mai faimoasă dezbatere din știință în sec. XX
Istoria universului. credit: NASA / CXC / M. Weiss
Dezbaterea cea mai faimoasă a sec. XX a avut ca scop să determine ce este de fapt centrul universului. Concluzia cea mai importantă pe care omul modern o poate trage din dezbatere este că fiecare dintre participanţi a avut şi dreptate, dar a şi greşit.
Noi progrese în studiul atomilor exotici, în care electronii sunt înlocuiți cu alte particule
Heliul kaonic este un atom exotic, în care kaonii înlocuiesc electronii. Studiul acestui atom este important, întrucât ajută la înțelegerea interacțiunii nucleare tari. În cadrul unui experiment efectuat în Japonia s-a reușit cea mai precisă măsurătoare din lume a heliului kaonic.
Cum au ajuns unii să „se simtă confortabili cu” ceva?
Dacă trăiești în România, ai auzit de nenumărate ori expresia „a fi / a te simți confortabil cu” ceva. Firește, este traducerea nefericită a expresiei englezești „to feel comfortable with something”.
Mecanismul mental prin care un popor, ca cel rus, susține o invazie neprovocată
24 februarie 2022 va rămâne, cu siguranță, în istorie, ca o dată importantă, când lumea, încă neieșită din „era noului coronavirus”, a primit un nou șoc, cu impact masiv asupra economiei lumii (așadar, asupra vieților noastre): președintele rus Vladimir Putin a decis, spre stupefacția planetei, să invadeze Ucraina. Sigur, pe lângă efectele, încă neclare, pe termen lung asupra economiei lumii și ordinii internaționale, vorbim de efecte oribile asupra Ucrainei, dar și asupra Rusiei (care își va schimba cu greu statutul de stat-paria la care s-a autocondamnat).
Cum am scris și anterior, populația rusă, în majoritate, susține agresiunea. Date recente arată că sprijinul a crescut, în fapt, către 85% în ultimele zile. Cum este posibil? Care este mecanismul mental care permite așa ceva? Trei sunt, cred, acele tendințe ale naturii umane care permit ca o populație să se ralieze unei inițiative de tipul celei puse în practică de președintele rus.
Ce diferenţă e între ciocolata albă şi neagră
Ciocolata creşte în copaci. Ciocolata neagră în copaci negri şi cea albă în copaci albi. Glumesc. Ciocolata se face din boabele de cacao, care cresc în nişte teci mari, ce cresc în copaci. Pentru a face ciocolată, boabele sunt scoase din păstăi și puse laolaltă.
Campionatul național de robotică, în desfășurare în acest weekend
Instantaneu de la Sala Polivantă din această dimineață
În acest weekend, 02-03.04.2022, la Sala Polivalentă se desfășoară a șasea ediție a Campionatului național de robotică, care face parte din programul FIRST Tech Challenge Romania, un program pentru elevii de liceu.
Cine participă la această competiție? În ce constă o competiție de robotică? Care sunt premiile? În ce constă proiectarea și cât costă un robot? Ce urmează după Campionatul național?
Quantum Robotics - campioana en-titre
Anul trecut competiția s-a desfășurat la finalul lunii august, find câștigată de echipa Quantum Robotics, formată din elevi de la Liceul Internațional de Informatică din București.
Cum trebuie curăţaţi ochelarii de vedere?
Cu toţii procedăm aşa. Când ochelarii noştri sunt pătaţi, luăm un colţ de la cămaşă şi-i frecăm. Chiar dacă ştim că nu e o modalitate potrivită de curăţare a ochelarilor, o utilizăm. Dar nu e nevoie de spray-uri speciale şi de material din microfibră pentru a curăţa corect ochelarii.
Psihologia omului în condiții extreme
Articol conține o serie de idei extrase din cartea „Omul în căutarea sensului vieții”, de Victor Frankl.
Intrarea în lagărul de concentrare de la Auschwitz, situat în Polonia de azi
Victor Frankl a fost un psihiatru și scriitor austriac de origine evreiască (1905 - 1997), fondatorul „logoterapiei”, a treia școală vieneză de psihoterapie, după psihanaliza lui Sigmund Freud și psihologia individuală a lui Aldfred Adler. Acesta a supraviețuit lagărelor de concentrare germane, dar aproape toată familia sa a murit în acestea (tatăl, mama, soția și fratele).
Una dintre cărțile care l-au făcut faimos pe Frankl este „Omul în căutarea sensului vieții”, în care acesta își face cunoscute experiențele în lagărele de concentrare. În articolul de față vreau să prezint doar acele aspecte din carte care țin de psihologia omului în condițiile extreme, așa cum au fost condițiile din lagărele naziste pe timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Secretul ultim pentru ca mâncarea să fie gustoasă, plus alte gânduri de primăvară (JID-074)
• Oamenilor le place să spună secrete, dar nu le place să fie obligați să facă asta. De aceea cel mai eficient mijloc de a obține secretele altora este să apelezi la măgulirea amorului-propriu.
• Deși este dificil, trebuie făcut pasul către a înțelege că o formulare de genul „creierul generează mintea” este complet greșită. Dacă ar fi astfel, atunci mintea ar fi o entitate imaterială. Corect este, mi se pare, „activitatea creierului este mintea”, dacă vrem să păstrăm termenul „minte” în discurs. Formidabila interconectare a neuronilor și incredibila sa plasticitate permite creierului să acționeze ca și cum ar fi ceva mai mult decât este în fapt.
Curioasa viaţă a celor ce nu simt frica
Unor oameni nu le este teamă de nimic. Înţelegerea motivului acestui fel de a fi ar putea explica modul în care noi, ceilalţi, procesăm frica. În primii 6 ani de la prima întâlnire, Justin Feinstein nu a găsit nimic cu care să o sperie pe femeia cunoscută drept „SM".
Iluzia permanenței (JID-073)
Citeam recent că adolescenții sunt de două feluri, cei care cred că vor muri înainte de a deveni adulți și cei care cred că nu vor muri niciodată. Nu mai sunt adolescent, dar cred că m-am încadrat în cea de-a doua categorie.
Un gând ce stăruie de când am devenit adult este cel al iluziei permanenței, al iluziei că lumea va fi și mâine cum este astăzi, în datele sale esențiale. Nu va fi, dar perioade lungi trăim cu impresia că este, pentru că nouă nu ni s-a întâmplat încă nimic care să ne risipească vraja.
Ce e şi cum funcţionează serul adevărului?
„Serul adevărului” se referă la diferite substanţe folosite în încercarea de a obţine mărturisiri adevărate de la oameni. Vinul era odată metoda de bază de aflare a adevărului. Dar cât de eficient este? Trecerea timpului a adus alte substanţe în prim-plan...
În ce direcție o va lua SARS-CoV-2?
Imagine a virusului SARS-CoV-2 obținută cu ajutorul microscopului electronic
Suntem în era Omicron, o variantă a virusului SARS-CoV-2 mai infecțioasă, dar mai „blândă” decât tulpina Delta. Dar Omicron nu reprezintă neapărat sfârșitul pandemiei, iar virulența virusului nu se reduce odată cu timpul.
Sper, ca cei mai mulți dintre noi, ca noul coronavirus să nu devină mai letal prin versiuni ulterioare. Dar este bine să ne reamintim că ceea ce tot auzim de ceva vreme și pare că este confirmat de Omicron, și anume că virusul „vrea” să se răspândească și nu-l avantajează să omoare gazda, deci își pierde ușor ușor „colții” - este doar o poveste de adormit copii. Un virus nu „vrea” nimic, iar evoluția este „oarbă”. Dacă viitoare tulpini ale SARS-CoV-2 vor fi sau nu mai letale decât Omicron ține pur și simplu de șansă.