Cum îţi arde Soarele pielea şi cum crema de protecţie împiedică asta
În fiecare vară, ne întindem pe piele straturi întregi de cremă de protecţie solară cu cel mai mare FPS pe care îl putem găsi şi ne aventurăm curajoşi afară, sperând că învelişul nostru unsuros ne va proteja de razele ucigătoare ale Soarelui. Deci cum funcţionează asta? Pentru început, ce e o arsură solară? În lumea medicală, aceasta este cunoscută drept „eritem”, ceea ce înseamnă, în principiu, înroşirea pielii cauzată de dilatarea şi congestionarea capilarelor, aceasta fiind adesea semnul unei inflamaţii sau infecţii.
Ce înseamnă să ai o opinie despre ceva?
Ce opinie aveţi despre brutalitatea jandarmeriei în cazul manifestaţiilor ilegale? Dar despre donarea de organe, şcolile private, existenţa extratereştrilor pe Pământ, implanturile mamare ori folosirea cuptorului cu microunde în pregătirea hranei?
Ni se cere să ne împărtăşim opinia pe aproape orice subiect de către companii, mass-media, guvern ori cunoştinţe, dar are asta vreun sens? Mai mult, odată cu facilitarea exprimării opiniilor online (Twitter, Facebook etc.), avem ocazia, pe care rareori o irosim, de a ne da cu părerea despre subiecte asupra cărora nu ne-am aplecat niciodată.
Navigarea anonimă pe Internet: cum funcţionează TOR?
Tor reprezintă cea mai simplă modalitate pentru „navigarea” anonimă pe Internet, dar nu toată lumea înţelege importanţa acestei facilităţi ori de ce ar trebui ea folosită. În cele ce urmează vom vedea ce anume face Tor, cine îl foloseşte cât şi, probabil cel mai important lucru, ce NU face Tor.
Acasă la Einstein: IAS Princeton
Două săptămâni petrecute la Institute of Advanced Studies din Princeton, acolo unde Einstein a încercat să unifice teoria relativității generale cu mecanica cuantică.
IAS Princeton
În mijlocul naturii – într-un decor complet verde – este institutul unde Einstein a petrecut mai bine de 20 de ani – încărcând să găsească o teorie care să unifice relativitatea generală, cea care descrie geometria spațiului și a timpului în funcție de materie și energie, cu mecanica cuantică, teoria care descrie lumea microscopică în funcție de așa-numită funcție de undă.
Cum ştim că Big Bangul chiar a avut loc?
Cum a apărut universul? Cum a apărut timpul? Teoria acceptată astăzi de majoritatea fizicienilor privind naşterea universului nostru afirmă că totul a început o explozie originară ce poartă numele de Big Bang.
Dar acest moment de început a avut loc acum aproximativ 14 miliarde de ani. Cum a apărut această idee ciudată privitoare la Big Bang şi, mai ales, ce dovezi o susţin?
De ce trebuie să dormim pe întuneric
Dormitorul modern este plin de lumină ce provine de la strălucitoarele monitoare de calculator, radiourile cu ceas sau de la alte dispozitive electronice care emit o lumină intermitentă şi strălucitoare. Problema este că expunerea îndelungată la lumină pe timp de noapte provoacă o serie întreagă de probleme de sănătate.
Pentru a înţelege de ce este atât de rea expunerea prelungită la lumină pe timp de noapte trebuie să ne referim la evoluţia umană. Înainte de sfârşitul epocii de piatră oamenii au fost expuşi acţiunii a două tipuri diferite de lumină naturală care sunt responsabile pentru reglarea ritmului circadian. Oamenii din acele timpuri aveau în timpul zilei lumina de la Soare în timp ce noaptea aveau lumina de la Lună şi stele şi, probabil, lumina de la focurile de tabără. Acest model binar bazat pe succesiunea dintre zi şi noapte a rămas inexorabil iar programarea noastră biologică i-a urmat exemplul.
De ce știința are nevoie de filozofie (JID-086)
Observând lumea doar prin „ochiul” științei ne condamnă la discuții sterile
Oricâte progrese ar face știința, aceasta va rămâne mereu cu o serie de „fire” în aer, cu subiecte care, oricât de profund le-am sonda, se vor lovi de limite de nedepășit.
Principalul motiv pentru care cunoașterea este „condamnată” la incompletitudine este acela că omul, ca ființă biologică, vine echipat cu un mecanism de cunoaștere adaptat pentru supraviețuire, nu pentru explicarea lumii. Oricât de evoluat l-am considera, omul nu este „construit” de natură pentru a înțelege totul.
Paradoxul lui Braess: cum să închizi o stradă pentru un trafic mai bun
În anul 1990 autorităţile au închis strada 42 din New York pentru parada dedicată zilei pământului, iar în anul 1999 un culoar important de trafic a fost închis în capitala Coreei de Sub pentru lucrări de reparaţii. În mod bizar, deşi ambele rute erau culoare importante de trafic, închiderea lor nu a dus la blocaje de circulaţie, ci la descongestionarea traficului.
De ce cititul obsesiv nu lasă prea multe în urmă, plus alte gânduri la început de vară (JID-085)
• Principalul motiv pentru care suntem atât de buni la a-i critica pe alții este că nu înțelegem ce criticăm.
Pe de altă parte, orice expunere din partea cuiva a ceea ce criticăm e neavenită și ne va strica starea de spirit.
Pentru că nu criticăm decât rareori pentru că ne pasă de subiectul criticat, ci pentru că orice critică este o formă de măgulire a amorului-propriu, nu una de analiză.
Ce generează combustia spontană?
Majoritatea dintre noi cunoaşte fenomenul de ardere, un proces chimic în care un combustibil se combină cu oxigenul şi produce căldură şi lumină sub forma unui incendiu în care atât combustibilul cât şi sursa de foc sunt bine cunoscute. Cu toate acestea, în anumite circumstanţe scânteia care aprinde focul nu reprezintă o sursă evidentă, cum ar fi un fitil, ci reprezintă de multe ori un proces complicat, adeseori ascuns.
Dacă mecanica cuantică afirmă că totul este aleator, cum poate fi atât de precisă, ca teorie?
Dacă mecanica cuantică afirmă că totul este aleator, atunci cum se poate ca această teorie să fie cea mai precisă din toate timpurile? Cum pot fi calculatoarele cuantice mai utile decât calculatoarele obişnuite, dacă noi nu putem observa superpoziţia şi prin încercarea de a utiliza două stări cuantice în acelaşi timp obţinem o singură stare cuantică?
Fizica cuantică este atât de plină de incertitudine, încât lui Einstein nu i-a plăcut că „Dumnezeu joacă zaruri cu lumea". Cum aţi putea explica faptul că fizica cuantică a condus în prezent la dezvoltarea celor mai exacte teorii pe care le avem la ora actuală?
De ce ne bucurăm de răul altora? (JID-084)
Că există acest sentiment, de satisfacție când li se întâmplă altora ceva, nu există îndoială. Și cred că toți oamenii îl încearcă de multiple ori de-a lungul vieții. Dar dacă acest sentiment există, înseamnă că el are o utilitate la nivel individual ori colectiv; altfel, probabil nu ar fi apărut ori ar fi dispărut de-a lungul devenirii istorice a speciei noastre.
Ca să răspundem „de ce”, trebuie să vedem „când” ne bucurăm de răul altora, pentru că, din câte-mi dau seama, există o serie de situații diferite. Și aș vrea să încercăm să identificăm și rostul evolutiv ale sentimentului discutat.
Un inginer Google afirmă un soft de inteligență artificială, LaMDA, este conștient. Și dovedește prin dialogul avut cu acesta
Un inginer Google, Blake Lemoine, a fost suspendat de către companie pentru publicarea unor conversații dintre acesta și LaMDA (Language Model for Dialog Applications), un soft de inteligență artificială.
Conversațiile le puteți citi aici și, într-adevăr, sunt impresionante. Dar aș spune că este greu de stabilit pe baza unor transcrieri dacă softul este sau nu conștient.
Patru trăsături comune ale managerilor oribili
Cincizeci la sută dintre manageri sunt incompetenţi, prin urmare cum a făcut acel idiot de a ajuns să fie şeful tău? Între 65% şi 75% dintre cei intervievaţi apreciază că managerii lor reprezintă cel mai neplăcut aspect al locurilor lor de muncă.
Zece idei pentru „construirea” unei echipe puternice
Munca în echipă este mai importantă decât oricând. Eşecurile muncii în echipă au cauzat accidente în centralele nucleare, prăbuşiri de avioane şi falimente în afaceri. Multe organizaţii încearcă să facă mai multe cu mai puţine resurse, bazându-se pe eficienţa echipelor.