Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

2 plusuri 0 minusuri
26.8k vizualizari

 

Tari precum Japonia, USA folosesc 110V.
 
Ca dezavantaje gasesc curentul absorbit e dublu și deci va trebui ca instalația electrică din locuință să aibă conductori cu diametru dublu - risipă de material. Contactele imperfecte au probabilitate mai mare de a genera căldură, deci risc de incendiu mai mare. Pierderile în conductori vor fi mai mari.
Unul din avantajele probabile ar fi riscul mai mic la deces prin electrocutare.
 
Avand in vedere ca amperajul te omoara si nu voltajul ar fi ciudat. Am auzit ca voltajul e cel care iti ataca nervii ducand la paralizie temporala facandu-te sa nu poti lua mana.
In japonia se foloseste impamantarea ? sistemul este tot trifazat ?
Senior (6.9k puncte) in categoria Fizica
0 0
În Japonia tensiunea nominală e de 100 V. Se folosește împămîntare și există și curent trifazat (dar de obicei nu în gospodării individuale). Am însă impresia că curentul trifazat de aici are una din faze legată la pămînt și nu există fir de nul. Nu sînt sigur, trebuie să verific.

Ceea ce omoară la electrocutare este curentul, dar nu curentul din fire, ci curentul din corp, care la rîndul lui e dat de tensiune. Deci are sens să alegi o tensiune mai mică în rețea pentru a evita electrocutarea. La urma urmei, de ce 230 V și nu 1000 V? Undeva trebuie făcut un compromis între economia de metal din conductori și pericolul de electrocutare. Japonezii au preferat să folosească ceva mai mult metal și să reducă riscurile.

1 Raspuns

2 plusuri 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns
În principiu, scăderea tensiunii este justificată de evitarea riscului de electrocutare (în medii umede (băi), în subsoluri, pivniţe etc este impusă tensiunea 24V), adică pe partea de consum direct, casnic, iar ridicarea tensiunii este justificată pentru partea de transport a energiei, pentru că dacă tensiunea este mare, o aceeaşi energie este transportată generându-se un curent mai mic, iar curenţii mici cresc randamentul, scad pierderile.

110V sau 100V este o alegere făcută din considerente atât economice cât şi profilactice, americanii şi japonezii făcându-şi fiecare socotelile lor, însă eu cred că s-a încercat şi un fel de separare a pieţelor de consum, un fel de brand în domeniul energeticii. În Europa s-a adoptat din aceleaşi considerente soluţia cu 230V, dar foarte multe echipamente electrice (din toată lumea) au în sursele lor de alimentare comutatoare automate sau manuale, care permit lucrul în oricare din sisteme.

Mai există o diferenţă, America a adoptat tensiunea de 110V la o frecvenţă de 60Hz, Japonia are si 60Hz (în regiunile vestice ale ţării) dar şi 50Hz (în zonele estice), iar în Europa cei 230V sunt la 50Hz. Echipamentele electrice sensibile la acest parametru nu pot fi folosite decât la frecvenţa specificată, dar celelelalte pot fi relativ uşor adaptate să funcţioneze oriunde.
Experimentat (3.1k puncte)
0 0
mi-ai explicat ceva ce deja stiam.
Tensiunile difera in multe tari, 100, 110,120, 130, 140, 220, 230, 240.

Per ansamblu e mai bine 110 V sau 230 V. tinand cont ca eu m-am electrocutat de 2 ori la priza (220V) si nu am patit nimic.
0 0
O observație legată de terminologie: nici un om nu se poate electrocuta de două ori, pentru că electrocutarea presupune obligatoriu decesul. Cînd te pișcă și rămîi în viață se cheamă curentare.
0 0
in dexonline scrie - vatamare sau chiar moartea, dar nu conteaza, o sa tin cont de terminologia ta, pare mai corecta.
0 0
@Ciprian
Mai adaug atunci punctual câte ceva:
- ţinând cont de faptul că sistemul nervos funcţionează cu impulsuri electrice, orice fiinţă prin care trece un curent electric este afectată, pierde controlul aproape total, iar faza cu "nu poţi lua mâna" este legată de faptul că acest sistem nervos complet destabilizat şi acel curent prin corp, produc contracţia puternică a majorităţii muşchilor, mai ales ai celor aflaţi pe calea de curent, sau în apropiere
- sistemele energetice sunt toate trifazate, iar împământarea, ca şi sistem de protecţie a aparaturii cu carcasă metalică este încă obligatorie cam peste tot (eu nu ştiu să nu fie pe undeva).
0 0
deci din ce imi explici precizezi clar ca intensitatea curentului este cea care afecteaza sistemul nervos si nu tensiunea. In acest caz tensiunile de 100V din japonia ar trebui sa fie de 2 ori mai periculoase decat cele de 230 V deoarece curentul este dublu.
Inca o data m-ai bagat in ceata.
0 0
Am spus și mai sus, dar merită să repet, că e important: despre care curent vorbiți? Cel din fire? Sau cel care traversează corpul uman? Pentru că sînt două chestii complet diferite. În Japonia cel din fire este într-adevăr dublu față de România, dar cel din corp este pe jumătate, pentru că e proporțional cu tensiunea.

Curentarea nu se produce atunci cînd atingi UN conductor prin care trece un curent mare. Poți să atingi fără grijă un conductor prin care trec sute de amperi. Curentarea se produce atunci cînd atingi DOUĂ conductoare între care e o tensiune mare.
0 0
Curentul care se stabileşte printr-un circuit depinde de tensiune (direct proporţional), dar şi de proprietăţile rezistive, de rezistenţa electrică (invers proporţional)! Când faci un scurt circuit, curenţii pot ajunge la sute de amperi si dacă siguranţa (care are rol de protecţie a echipamentelor electirice) nu există sau nu decuplează, curentul care apare va topi aproape instantaneu conductoarele; aici intervine în discuţie doar rezistenţa electrică a conductoarelor şi a contactelor aparatajelor de comutaţie, care este foarte mică (de ordinul zecimilor sau sutimilor de Ohm) şi deci curentul este foarte mare la o anumită tensiune.
Dacă la bornele unei prize se cuplează un om, el are o rezistivitate anume (de ordinul Kilo Ohmilor), iar curentul care se stabileşte prin corp depinde de tensiune. Un om prin care trece un curent de 30-50 mA riscă să moară, mai ales dacă circuitul de curent în corp, trece prin inimă (ceea ce e foarte probabil).
Ce văd că tu nu pricepi este faptul că atunci când omul se curentează, sau dacă cuplezi un consumator la o priză, curentul stabilit în circuit este acelaşi peste tot! În fire şi în consumator sau prin om se scurge un acelaşi curent, indiferent care e tensiunea. O tensiune mai mare sau mai mică face doar ca acel curent să fie mai maresau mai mic, dar la o ANUMITĂ tensiune (fixată deci) vorbim de un curent identic în tot circuitul, nu avem în fire curent diferit faţă de cel din consumator sau electrocutat.
"cînd atingi UN conductor prin care trece un curent mare", dacă acel fir are un potenţial electirc diferit de cel pe care-l ai tu, se crează o difernţă de potenţial numită tensiune electrică, iar asta va face posibilă apariţia unui ALT ciruit electric decît cel prin care circulă acel curent mare, care va avea un curent propriu, stabilit foarte clar de legile lui Kirchhoff.
0 0
Cred că Ciprian face următoarea confuzie: el știe că dacă tensiunea nominală e pe jumătate atunci, pentru ca aparatele să facă aceeași treabă (deci să consume aceeași putere), curentul prin aparate trebuie să fie dublu. Pînă aici e bine. Dar apoi crede că acest curent e cel care pune omul în pericol. Asta nu mai e corect.

Curentarea este produsă de curentul care trece prin corp, atunci cînd corpul atinge două puncte aflate la tensiuni diferite. Iar curentul ăsta e dat de doi parametri: tensiunea dintre cele două puncte și rezistența electrică a corpului (care la rîndul ei depinde de aria suprafețelor de contact, umezeala din piele etc.). Dacă rezistența electrică a corpului e aceeași, atunci o tensiune de 100 V produce un curent de două ori mai mic decît una de 200 V. Asta face ca instalațiile electrice casnice din Japonia să fie mai puțin periculoase decît cele din România (judecînd numai după tensiunea nominală, că mai sînt și alte motive).

Faptul că printr-un conductor trece un curent mare nu e neapărat periculos. De exemplu la un pistol de lipit prin ansă trec zeci–sute de amperi, dar poți să atingi barele care duc curentul la ansă că nu pățești nimic, pentru că tensiunea maximă din secundarul pistolului e de ordinul a 1 V.

În concluzie, trebuie neapărat făcut distincție între curentul care trece printr-un cablu și curentul care trece prin om. Evident, uneori cei doi curenți sînt egali, de exemplu dacă omul și cablul vin puși în serie. Dar nu se pune problema ca același curent care trece printr-un consumator la funcționarea lui normală să treacă și prin om.
0 0
In sfarsit un raspuns pe care l-am inteles. Ms Adi.
Deci concluzia este ca retelele de 110V sunt mai sigure decat cele 230V. (un avantaj major)

Alta intrebare ar fi cati locuitori mor intr-o tara electrocutati la 230V si cati  mor intr-o tara la 110V. (raportat la populatia respectiva)
La noi in tara pot spune ca am auzit 1 singur caz decand ma stiu la tv in care cineva a murit electrocutat la priza. Poate ma insel si sunt mai multi.
(ma refer strict la prize si nu tablouri electice, stalpi si alte minuni)
Intrebarea este daca se merita sa folosim circuite din cupru cu sectiuni duble pt a proteja de un pericol aproape inexistent, dar neavand nicio statistica poate ma insel si tensiunea de 110V a salvat foarte multe persoane.
0 0
Aşa este, sunt ceva mai sigure sistemele pe 110V, dar cam atât e avantajul, pentru că în rest sunt multe dezavantaje de ordin tehnic (fire mai groase, pierderi mai mari)
Nu prea se mai moare din electrocutări la prize, pentru că standardele actuale pentru circuitele interioare impun folosirea protecţiilor diferenţiale, care compară curenţii ce se scurg prin cei 2 conductori (fază şi nul) si dacă diferenţa depăşeşte 30 mA, decuplează foarte rapid. Într-o reţea protejată aşa nu te poţi electrocuta nici să vrei, idiferent dacă e vorba de instalaţii în reţele de 110V sau de 230V.
Se moare şi la 110V dacă nu există protecţii, însă nu e chiar aşa mare pericolul la atingeri accidentale. Nu văd legătura dintre firele de cupru cu secţiuni duble şi evitarea vreunui pericol! Pericolul e tot acolo, exact la fel de mare, fie că sunt vechile fire de aluminiu, fie că sunt cele de cupru. Avantajul ar fi că firele de cupru au o rezistenţă mecanică mai bună şi nu se rup aşa uşor când manevrezi cu ele, cu atât mai mult dacă e dublă secţiunea, iar în plus aşa poţi şi transporta mai multă putere la consumator. Oricum, puterea e limitată prin curent, prin faptul că în tabloul general se pune o siguranţă care nu te lasă să depăşeşti un curent limită. Ideea cu cuprul e alta: folosind fire de cupru poţi să foloseşti fire mai subţiri!! nu invers! (Cu are conductibilitatea electrică mai bună cu cca 40% decât Al)
0 0
din punct de vederre economoc e recomandat  220-  230 la fregventa de 50  --55
   pentru   110 v  mai necesita  o transformare
  dar se scate din putere avut
   la noi in tara   ar fi un dezastru daca sa -r trece la 110   am mai avut  prin anii 50 deci nu se recomanda
0 0
Cine a recomandat? Și pe bază de ce?

Nu cred că propune cineva să se schimbe tensiunea nominală în România la 110 V. Faptul că un sistem e mai bun decît altul nu înseamnă automat că trebuie făcută înlocuirea. Trecerea de la un sistem la altul e mult mai dezavantajoasă decît păstrarea unui sistem care nu e tocmai optim.
...