Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

1 plus 0 minusuri
430 vizualizari

Găsiţi asemenea întreprinderi utile ori nu într-o publicaţie cu profilul prestigioasei Nature? Dacă da, de ce? Dacă nu, de ce nu?

Cât de des apar asemenea articole în Nature? Acum, cu articolul despre lucrarea de doctorat a primului-ministru, intrând pe site-ul revistei am constatat ca recent au scris şi despre cazul Mang.

Dacă ar fi să faceţi o estimare, câte din lucrările de doctorat din România post-decembristă (procentual) credeţi că ar face faţă unei analize atente? Aveţi idee câţi "doctori" a produs România după '90?

 

P.S.

Departe de mine intenţia de a invita la răspunsuri care să degenereze în partizanat politic dâmboviţean...

Senior (8.1k puncte) in categoria Diverse
0 0
revista Nature nu se ocupa doar de natura, este o revista stiintifica, care duce un razboi cu furtul la nivel academic.

Clasa politica castiga prestigiu si voturi cu aceste titluri academice, inseala electoratul cu alte cuvinte.

4 Raspunsuri

1 plus 1 minus
Atâta vreme cât în spatele unui doctorat nu stau doar motivaţii legate de cunoaştere pură, ci şi motivaţii alimentate de diverse interese (profesionale, de carieră, financiare chiar) mă îndoiesc că va putea fi vorba de o discuţie imparţială.

Inclusiv revista Nature are o serie de interese legate de publicarea acestor materiale, interese care, sincer, mă îndoiesc ca au strict legătură cu plagiatul. Plagiatul şi combaterea lui se naşte şi el din interese de tot felul.

Nu voi face nici o estimare, dar cred că acum există multe lucrări de doctorat luate cu celebrul "copy-paste", mai ales că pe vremea ante-decembristă nici măcar nu exista noţiunea pe la noi.

Problema e în terenul sistemului de învăţământ, care are bube multe, dese şi cam umflate.
Experimentat (3.1k puncte)
0 0
Care noțiune nu exista pe vremea antedecembristă?
0 0
"copy-paste"
0 0
Eu făceam copy&paste pe calculator în România în toamna lui 1989, și cu siguranță alții au făcut-o cu mulți ani înaintea mea. Iar copierea textelor, dar nu pe calculator, se face și în România de sute de ani; cînd eram copil la școală i se spunea transcriere sau copiere, în funcție de intenție. Chiar în domeniul tezelor de doctorat, mai ales în vremea comunistă, au existat oameni care au copiat pe furiș bucăți masive de text. Deci exista copy&paste și înainte de 1990, chiar dacă de obicei se numea altfel.
0 0
Iar eu făceam referire la faptul ca, deşi erau câţiva care aveau acces la calculatoare înainte de '89, imensa majoritate erau dependenţi de hârtie şi pix, eventual maşină de scris. Deci se numea altfel, se făcea altfel. Dar aşa este, se făcea şi pe atunci plagiat, se face şi acum, se va mai face şi mai departe, iar eu cred că acum se face mai mult decât în perioada "ante".
0 plusuri 0 minusuri

Nu ştiu să răspund la întrebarea principală, dar în ceea ce priveşte tezele de doctorat de după `90 pot să spun că multe din acestea, care între timp au devenit şi cărţi, conţin pasaje întregi care nu aparţin autorului şi deci nu sunt puse între ghilimele. Nu vreau să dau nume, dar există cărţi ale unor autori români destul de cunoscuţi, care dacă îi citeşti, pur şi simplu nu ştii cui îi aparţin acele paragrafe pe care le poţi găsi în alte câteva cărţi de profil.

Junior (674 puncte)
2 plusuri 1 minus

Este foarte bine că Nature publică astfel de articole. Oamenii, indiferent dacă lucrează în știință sau în învățămînt, dacă sînt studenți sau dacă sînt doar interesați de viața științifică, trebuie să știe ce atitudine există față de frauda intelectuală în mediul academic. Nature publică frecvent astfel de articole, uneori chiar cîteva pe lună:
- Nature.com - Search
- Nature.com - Archive

Reversul medaliei este că valul de articole (din toată presa) despre Mang și Ponta creează o atmosferă de suspiciune față de români pe scena științifică internațională. Dar mai bine cu suspiciune decît cu hoți intelectuali ajunși în funcții de conducere.

În ce privește lucrările de doctorat din ultimele decenii, cred că situația e diferită în domeniile știițifice/tehnice și celelalte. În știință și tehnologie e destul de clar cînd o idee e originală și cînd nu, dar în artă, istorie, economie, sport etc. lucrurile sînt mai cețoase.

E greu de spus cînd ideile dintr-o lucrare de doctorat sînt suficiente pentru ca autorul să merite titlul de doctor. Nu există și nu pot exista criterii cantitative clare. Din experiența mea (redusă doar la domeniul fizicii) și cu pretențiile mele, aș zice că circa 70–80% din lucrările de doctorat pe care le-am văzut eu sînt de calitate suficientă. În toate cazurile, lucrările de doctorat din fizică se bazează pe articole publicate de autor în reviste de specialitate străine, cu recenzori care în general nu-l cunosc pe autor și n-au nici un interes să-l ajute. Atunci procesul acordării titlului în instituția din România este mai mult o formalitate de constatare a existenței articolelor. În schimb în domeniile în care rezultatele cercetării se evaluează altfel, mai puțin obiectiv, probabil că procentajul de doctorate luate pe merit e semnificativ mai mic.

Nu știu cîți doctori a produs România din 1990 încoace. Trebuie să fie de ordinul miilor. Ca estimare grosieră, putem considera că fiecare profesor universitar (cu drept de conducător de doctorat) scoate în medie un doctor pe an.

 

Expert (12.9k puncte)
0 0
Îmi plăcu comentariul tău, aş avea o întrebare, ţinând cont de faptul că, luat pe de-a-ntregul învăţământul din România, calitatea acestuia eu cred că a scăzut în ultimii 20 de ani:
Crezi ca pregătirea şi calitatea doctoranzilor a fost afectată, a scăzut şi ea?
0 0
După 1990 doctoratul a devenit și în România o simplă etapă de învățămînt. Ca urmare numărul doctoranzilor a crescut foarte mult, iar calitatea lor reflectă asta. Nu e nimeni de vină, ci pur și simplu înțelesul termenului „doctorat” s-a schimbat. Acum 100 de ani foarte puțini oameni făceau liceul, dintre ei foarte puțini făceau facultatea, și dintre ei îi numărai pe degete pe cei care făceau doctoratul (de obicei în străinătate, cu mari profesori). Azi proporțiile sînt cu totul altele.

Scăderea calității învățămîntului românesc este (sper...) numai o etapă de tranziție, cauzată de rearanjările sociale și de tulburarea trecătoare a scării de valori. Cu timpul cred că lucrurile se vor liniști din nou.
0 plusuri 0 minusuri

,,

Cum găsiţi "?

Pai daca ai zis ca sunt in revista nature, de ce sa mai cautam?

Novice (301 puncte)
0 0
Nu-mi sta in fire, dar reformulez de data asta ptr. tine: Ce parere ai despre "...."?

Acum poti comenta subiectul sau inca iti mai intra ceva in ochi?
...