Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

0 plusuri 0 minusuri
928 vizualizari
Problema de logica (si epistemologie) descrisa mai jos este discutata de prin anii '40 incoace, dar nu o sa dezvalui aici numele sub care e cunoscuta, doar o voi reformula...

Sa zicem ca eu sunt om de stiinta, astronom de renume, si emit urmatoarea ipoteza: ”toate planetele din universul nostru sunt sferice.” (afirmatia 0).

Ipoteza poate fi reformulata astfel: ”daca obiectul X din universul nostru este o planeta, atunci obiectul X e sferic” (afirmatia A).

Afirmatia A este echivalenta, dpdv logic, cu afirmatia B: ”Daca obiectul Y apartinand universului nostru nu este sferic, atunci obiectul Y nu este o planeta”.

Ajungem la pasul la care eu, ca sa demonstrez ipoteza formulata prin afirmatia 0, folosesc ca dovezi (vezi afirmatia B) o cana, o sticla de bere, un laptop ori un televizor, toate obiecte care nu sunt sferice, si care, desigur, nu sunt planete.

Vedeti vreo problema cu acest mod de a demonstra o ipoteza stiintifica? Este el consistent? Este contraintuitiv? Este suficient? Cum ar trebui sa fie ”atacat” ca sa fie suficient?

Una peste alta, gasiti ceva paradoxal in a rationa astfel pentru a demonstra o teorie stiintifica?
Senior (8.1k puncte) in categoria Psihologie - Filozofie
0 0

Argumentele sunt insuficiente si nu sunt valide deoarece nu exista o conexiune logica de derivare a premisei din concluzie. Se incearca extragerea adevarului universalei din negatia particularei.

Nu identific o conexiune logica pentru care existenta obiectelor nesferice de marime mult mai mica decat a planetelor, asupra carora avem o cunoastere direct mediata prin simturi ar influenta cu ceva forma planetelor inaccesibile perceptiei senzoriale directe.

O alta demonstratie prin regulile logicii:

planete = X

sferice = Y

obiectele cana, o sticla de bere, un laptop ori un televizor = non-X

Premisa: Toti X sunt Y.

Argument: Unii non-X nu sunt Y. (inseamna ca unii non-X sunt Y. Dar nu putem extrage relatia dintre X si Y.)

Putem spune ca daca unii non-X nu sunt Y atunci toti X sunt Y?

E ceva de genul: Unele lalele, orhidee, trandafiri nu sunt rosii. Putem trage de aici concluzia ca toti ghioceii sunt rosii?  (macar trandafirii, lalelele, orhideele si ghioceii sunt tipuri apropiate de obiecte si tot nu se verifica premisa), Argumentarea este invalida si insuficienta.
 
Argumentul trebuie sa fie valid pentru a sustine o premisa, adica sa existe o legatura logica intre afirmatii, sa putem deduce rational daca o afirmatie o implica sau nu pe cealalata.
La cum ar trebui abordat, parca in cazul planetelor inca nu este clar deoarece exista corpuri ceresti cum e Chiron care e considerat planetoid dar cu un comportament de cometa. Forma planetei depinde si de fortele de atractie din jur, daca orbita ei trece prin apropierea a mai multor corpuri mari poate sa fie elipsoid. De exemplu sistemele de stele binare pot avea planete care se rotesc in jurul lor si au un apogeu si perigeu pt fiecare dintre stele in functie de distanta la care se afla si probabil ca in timp asta le influenteaza si forma.
Pe de alta parte relatia dintre spatiu si distributia masei poate sa fie o particularitate a regiunii de univers in care ne aflam. In regiuni cu "spatiu curb" formele luate de corpurile ceresti avand si traiectorii complexe ar putea fi impredictibil pt nivelul de cunoastere.

0 0
Dimensiunea obiectelor nu cred să aibă nimic de-a face cu demonstrația ipotezei. Dpdv logic cred că totul e fără reproș.

Și eu personal nu văd nicio problemă cu demonstrația prin negație, atâta vreme cât omul de știință poate găsi TOATE obiectele din univers care nu sunt sferice. De-abia aici apare problema...
0 0
Poate imi scapa ceva, eu vad ca e lipsita de logica demonstratia.

Omul nu poate gasi toate obiectele din Univers care nu sunt sferice, pentru macar trei motive: este la prea mare distanta de unele, sunt prea multe obiecte in univers pt a fi numarate, obiectele isi mai schimba forma.

Universul e alcatuit din obiecte sferice si nesferice. Vreti sa spuneti ca daca omul inventariaza toate elementele nesferice, atunci planetele vor putea apartine numai de multimea elementelor sferice.

Problema este ca omul nu poate inventaria toate elementele nesferice din Univers pentru simplul fapt ca trebuie sa inventarieze toate elementele universului pentru a fi sigur ca le-a detectat pe toate cele nesferice. El poate detecta toate obiectele nesferice si sferice din Univers care nu sunt planete, dar forma planetelor va ramane doar o presupunere.

1 Raspuns

0 plusuri 0 minusuri

Afirmati B  este  usor verificabila intr-o schema cu multimi

Novice (167 puncte)
0 0

Nu stiu daca am dat eu raspunsul citat pe seama mea dar este neclar iar exemplul B este doar o inductie incompleta .

Stintele naturii, desigur ca de multe ori  se bazeaza, dar nici  logica si deigur ca nici matematica  nu se bazeaza pe astfel de inductii incomplete si un bun exemplu este cel care dadea in trecut ca adevarata propozitia universala afirmativa cum ca toate lebedele sunt albe pana s-au dscoperit si lebede negre  in Australia care fac ca propozitia corecta sa fie de exemplu particulara negativa: nu toate lebeele sunt albe.

In epistemologie se vorbeste despre exemplu in genere, dar important este exemplul crucial si citez pe mine sau pe un epistemolog ca nu mai stiu exact cine a scris asta(posibil ca eu am comentat despre sintagma "experiment crucial"  sigur introusa in discutie de dlui si ma refer la dr mat. Dan Desideriu Farcas specialistul nostru principal, azi confirmat si de stiinta oficiala privind existenta OZN(UFO)-vezi revista Magazin unde este contributor de baza. 

Asdar: 

"Se discuta problema concordantei dintre teorie si practica care de fapt dupa mine este concordanta intre lumea ideala si cea reala deja discutata.Adevarul se afla cumva la mijoc si se poate spune ca niciodata lumea ideala nu se va suprapune fara rest peste lumea reala si deci nici teoria peste practica.Orice teorie stiintifica trebuie sa-si asume permamnent riscul de a fi infirmata de realitate. Se poate glumi spunand ca se poate gasi o teorie care sa explice orice si asta si fara sa ne gandim la epiciclurile ptolemeiene. Dar orice teorie ca sa le poata elimina pe celelalte trebuie sa fie supusa unui experiment crucial care deci sa poata determina decisiv superioritatea ei fata de cele deja acceptate de comunitatea stiintifica. .

În special, un astfel de experiment trebuie să poată produce în mod obișnuit un rezultat care să excludă toate celelalte ipoteze sau teorii dacă este adevărat, demonstrând astfel că în condițiile experimentului (adică în aceleași circumstanțe externe și pentru aceleași „variabile de intrare” în cadrul experimentului), aceste ipoteze și teorii sunt dovedite false, dar ipoteza experimentatorului nu este exclusă.

Nu este neobișnuit în istoria științei ca teoriile să fie dezvoltate pe deplin înainte de a produce un experiment crucial.(vezi ipotea (pana la CERN) si nu teoria( spun eu) a bozonului Higgs-azi premiu Nobel) O teorie dată care este în conformitate cu experimente cunoscute, dar care nu na produs încă un experiment critic este de obicei considerată demnă de explorare pentru a descoperi un astfel de test experimental(nota :eu o denumsc ca este inca doar o ipoteza credibila, importnta dar inca doar o ipoteza)

Acesta trebuie insa sa fie unul fezabil nu trimiterea la Big Bang sau undeva in marginea universului.De exemplu Teoria relatvitatii a beneficiat si ea de cateva exprimente cruciale: experimentul Michelson -Morleysau masuratoarea astronomica a lui Edington pentru relativitateageneralizata.

...