Scurtcircuitul este un fenomen care se definește numai convențional, în raport cu ce considerăm că este starea normală a circuitului. Din punct de vedere fizic însă un scurtcircuit nu diferă calitativ, ci numai cantitativ, de un circuit închis obișnuit.
Mai exact convenția este că dacă între două puncte ale circuitului dorim să se păstreze o anumită tensiune și dacă în mod accidental un conductor face ca tensiunea aceea să scadă mult, atunci avem un scurtcircuit.
În exemplul dumneavoastră, dacă circuitul se închide prin bec, tensiunea de la bornele lui rămîne aproximativ egală cu tensiunea de alimentare (cei 230 V ai rețelei), iar curentul din circuit are valori sub limitele considerate acceptabile. Pentru un bec de 100 W și 230 V curentul are intensitatea de circa 0,44 A, sub cei 10–20 A pe care îi permite un circuit casnic obișnuit. În schimb, dacă circuitul se închide printr-o sîrmă groasă în locul becului, atunci tensiunea la capetele ei va fi mult mai mică decît cea nominală, practic zero, iar curentul ar atinge valori periculoase sau s-ar produce alte stricăciuni (ar putea arde firele din pereți) dacă în momentul acela n-ar sări siguranța.
În mod convențional se poate stabili o valoare de prag a rezistenței (sau impedanței) consumatorului electric, valoare sub care se consideră că avem un scurtcircuit. Sau tot convențional se poate stabili un prag al curentului din circuit, peste care se consideră că avem un scurtcircuit. Și în sfîrșit se poate defini un prag al scăderii tensiunii, iar dacă tensiunea scade și mai mult atunci zicem că avem un scurtcircuit.
Toate aceste valori de prag depind de circuitul pentru care au fost definite. De exemplu, ansa de cupru a unui pistol de lipit are o rezistență de ordinul miliohmilor și prin ea trec curenți de ordinul sutelor de amperi, dar nu spunem că ar fi un scurtcircuit, pentru că aceștia sînt parametrii normali în cazul respectiv. Și invers, curentul acela de 0,44 A care trece în mod normal prin filamentul unui bec ar putea fi considerat curent de scurtcircuit dacă ar trece prin componentele unui ceas electronic de mînă, unde curenții normali sînt de ordinul microamperilor.
Altfel spus, scurtcircuitul este situația anormală în care o bună parte a curentului se scurge pe unde nu vrem, de regulă pe un traseu mai scurt decît cel normal, de unde și denumirea.