Doua puncte de pe suprafata Pamantului opuse fata de centru sunt, la nivelul oceanului planetar, gravitational echipotentiale. Energia totala necesara pentru deplasarea de la unul la altul fara frecari este nula si nu depinde de drumul parcurs. Daca un corp pleaca dintr-un punct cu o energie cinetica va ajunge la calalalt cu aceeasi energie cinetica. Daca tunelul este rectiliniu si corpul se misca pe ghidaje totul este simplu.
Caderea libera prin tunelul imaginat este foarte complicata. Corpul are initial o componenta orizontala a vitezei datorata rotatiei Pamantului si care, daca corpul nu atinge peretii, il forteaza sa capete o traiectorie ce ocoleste centrul Pamantului, ajunge in punctul opus si se intoarce pe alt traseu simetric cu primul.