Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

1 plus 0 minusuri
2.2k vizualizari
Novice (112 puncte) in categoria Diverse

2 Raspunsuri

4 plusuri 0 minusuri
Kilogramul perfect se afla la Paris. Este un prototip confectionat dintr-un aliaj de Platina si Iridiu.

 

Este adevarat. Greutatea se modifica in functie de zona in care calatorim. Pentru ca se modifica acceleratia gravitationala. Si cu latitudinea si cu altitudinea. De exemplu: un copil care are masa de 50 de kg va avea greutatea de cam 491.5 N la poli si de cca. 490 N la Ecuator. Noi nu resimtim, insa mai nimic. Spre exemplu, daca nu calatorim si mancam un pranz copios putem adauga greutatii noastre 5-6 Newtoni. La fel, pe masura ce suntem la altitudini din ce in ce mai mari acceleratia gravitatonala scade si, implicit si greutatea.
Junior (984 puncte)
1 0

Mai exact greutatea e de 489 N la ecuator și 491,6 N la poli, adică o diferență de circa 0,5%, deci destul de mare pentru a putea fi detectată ușor cu un cîntar obișnuit (cu condiția ca principiul cîntarului să nu constea în comparare de mase, ci în măsurare de forțe).

Accelerația gravitațională mai depinde și de relieful local și de distribuția de densitate a scoarței. Asta înseamnă că dacă măsurăm greutatea unui anumit corp în mai multe locuri aflate la aceeași latitudine și altitudine găsim valori diferite. Astfel de măsurări se folosesc în prospecțiuni de petrol și minereuri.

Apoi accelerația gravitațională aparentă mai depinde de presiunea atmosferică, de densitatea corpului cîntărit, de poziția Soarelui și Lunii față de locul măsurării (deci și de ora măsurării) și alți factori minori.

La școală ni se spune să folosim pentru g valoarea 9,81 (sau chiar mai exact, 9,80665), dar după cum vedem precizia asta e exagerată. Dacă folosim valoarea 9,8 încă ne aflăm în intervalul de valori reale; de exemplu la Atena și la Lisabona atît este g. Dar pentru calcule rapide merge bine și valoarea 10, care nu diferă de standard decît cu vreo 2%. Numai în aplicații pretențioase e nevoie de mai multă precizie.

0 plusuri 2 minusuri
Kilogramul perfect este reprezentat de 1 litru de apa (H2O), acum vine intrebarea: si ala cat ii? 1 litru de apa este exact 1000 cm3, acum sigur te intrebi: bine da cat e centimetrul perfect? 1 cm este exacu 1/100 m, iar aici ajungem iar la un prototip din aliaj care are lungimea de exact 1m. Acest metru nu are nici o logica dupa care s-ar fi inventat. Probabil lungimea unui pas obisnuit sau ceva de genu. Daca stie cineva povestea metrului, o astept, mor de curiozitate.
Junior (394 puncte)
0 0
Întrebările au fost: ce e kilogramul perfect și dacă greutatea are variații geografice.

La prima întrebare ați răspuns greșit (sau numai aproximativ corect), iar la a doua deloc. În schimb puneți o nouă întrebare.

Vedeți aici:
http://www.scientia.ro/qa/17971/cum-s-a-stabilit-masa-kilogramului-etalon-la-intamplare?show=17973#a17973
0 0
wow! ''e grele'' treburile astea pentru mine...va rog,nu radeti de mine,dar n-am priceput mai nimic...multumesc mult pentru raspunsuri,oricum!(si eu,care ma contraziceam ca nu exista kilogramul perfect...ignoranta,ce sa mai...)
1 0
Etalonul are exact 1 kg, prin definiția kilogramului. În sensul ăsta e perfect. Altfel sigur că perfecțiunea este numai un ideal.

Dacă îmi spuneți ce anume nu ați înțeles aș putea încerca să vă explic mai bine. Vă dați seama că mi-e greu să fac asta dacă nu știu ce vă e neclar. Tot ce știu despre dumneavoastră e textul întrebării și al comentariului de deasupra, deci numai cîteva rînduri din care nu pot ghici de unde pînă unde se întind cunoștințele dumneavoastră. Ca urmare nu știu de unde să încep explicația.

Ignoranți sîntem toți, pentru că nimeni nu știe totul.
0 0
Daca-mi dai un cuvant,filozofez pana scriu o carte...la matematica,fizica,stiintele exacte,in general,invatam doar cat sa trec clasa :)!Deci,cam atat se intind cunostintele mele...acum poate pun o intrebare prosteasca,dar...kilogramul perfect cu ce a fost masurat? si de ce este necesar sa existe?doua intrebari,de fapt...
0 0
Cînd a fost făcut, obiectul care urma să fie ales ca etalon a fost comparat cu un litru de apă (adică un volum de apă de formă cubică cu latura de 10 cm) pus într-un recipient. Dimensiunile viitorului etalon au fost ajustate pînă cînd cele două mase puse pe o balanță au fost egale. Asta a însemnat desigur că pe talerul cu etalonul a fost pus și un obiect care avea masa egală cu a recipientului care conținea apa pe celălalt taler.

În continuare s-au făcut multe alte copii ale etalonului, adică obiecte făcute din același aliaj și cu aceeași formă, ajustate și ele pînă au avut aceeași masă cu a etalonului (în limita de precizie a balanței folosite). O parte din acele copii au fost păstrate în Franța pentru comparații ulterioare, iar altă parte au fost date organismelor de standardizare din alte țări (avem și în România una, dar nu știu dacă e din chiar prima generație de cópii).

Scopul etalonului este acela de standardizare. Există situații în care e nevoie să știm masa unui corp cu foarte bună precizie, în mod absolut, adică nu doar să spunem că un corp e de două ori mai masiv decît altul, ci să spunem că are 1,369427 kg. Apoi există alte unități de măsură --- amperul, newtonul, pascalul etc. --- care se definesc prin intermediul kilogramului. Dacă n-am avea un standard clar pentru kilogram n-am avea nici pentru amper și celelalte, încît măsurătorile de electricitate, energie, lumină, presiune etc. ar fi numai relative.

Știm deja ce efect au măsurătorile care sînt numai relative. În secolele trecute fiecare croitor, tîmplar, cîrciumar, zidar etc. avea unitățile lui de măsură. Acum, prin standardizare, un kilogram de aur cumpărat în Hong Kong are aceeași masă ca unul cumpărat la Cape Town. Un piston de motor fabricat în Australia se potrivește de minune în cilindrul corespunzător fabricat în Germania. Fără standardizare asta nu e posibil.

Ca să vă răspund cît mai pe înțeles și la întrebarea din titlu, trebuie mai întîi să știți că greutatea unui corp este forța cu care acel corp e tras în jos de către gravitație. Ea depinde atît de masa acelui corp, adică de cantitatea de materie din care se compune el (de exemplu volumul de apă dintr-o găleată), cît și de intensitatea locală a gravitației. Știți probabil că pe Lună corpurile sînt mult mai ușoare; același kilogram atîrnă de vreo șase ori mai puțin decît pe Pămînt. Observați că masa e una, iar greutatea e altceva. Masa arată numai cîtă materie e conținută în corp, iar greutatea arată cît de puternic este tras acel corp în jos. În imponderabilitate masa unei bile de biliard nu se schimbă, în timp greutatea ei devine zero și deci bila plutește.

Dar nici pe Pămînt forța de atracție gravitațională nu este exact aceeași peste tot. De exemplu la pol atracția e puțin mai mare decît la ecuator, pe de o parte pentru că Pămîntul e turtit la poli (deci distanța pînă la centrul planetei e puțin mai mică la poli), iar pe de alta pentru că rotația Pămîntului face ca la ecuator să apară și o mică forță spre exterior (adică în sus), forța centrifugă. În total diferența de greutate a aceluiași oboect între poli și ecuator este de circa 0,5%, adică un corp de 100 kg la poli e tras în jos cu aceeași forță ca un corp de 100,5 kg la ecuator. Pentru unele aplicații diferența e neglijabilă, dar pentru altele nu.
1 0
Gata!Am priceput!Multumesc frumos pentru rabdare!
...