Pentru a putea publica, trebuie să vă înregistraţi.
Vf. folderul Spam după înregistrare.
Pune o întrebare

Newsletter


3.6k intrebari

6.7k raspunsuri

15.3k comentarii

2.5k utilizatori

9 plusuri 4 minusuri
7.7k vizualizari

E contraintuitiv, asta e clar. Fenomenul l-a păcălit pe Aristotel şi, apoi, pentru mai bine de o mie de ani, pe mii de preocupaţi de ştiinţele naturii.

Astăzi ştim că, dacă nu luăm în calcul frecarea, o bilă de plumb de  o tonă va ajunge pe sol la fel de repede ca o pană de gâscă de 3 grame.

Cum explicaţi asta, fără a scrie formule matematice? Din nou, pentru un copil care nu a ajuns să facă fizică la şcoală.

Întrebarea îşi are sursa într-un articol apărut de curând aici, pe site, despre energie.

Senior (11.9k puncte) in categoria Fizica
0 0
Cel care a dat vot negativ să răspundă el la întrebare! :)
0 0
dap,nu vreau sa fiu rautacios,dar ceva nu se potriveste acolo....
0 0
kent, se pare ca fenomenul te-a pacalit si pe tine.

3 Raspunsuri

6 plusuri 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns

Încerc eu un răspuns fără formule, pentru copii care încă n-au făcut fizică la școală.

1. Gravitația. Îi explic copilului (sau verific dacă știe) de ce cad obiectele în jos. La pasul ăsta copilul trebuie să ajungă la concluzia că Pămîntul exercită o forță de atracție asupra tuturor corpurilor din vecinătatea lui și că forța respectivă e proporțională cu masa corpurilor. De aceea, de exemplu, o sacoșă cu 5 kg de mere e mai grea decît o sacoșă cu 1 kg.

2. Inerția. Împreună cu copilul fac un experiment. Iau un cărucior (sau ceva similar, cu roți: un skateboard etc.) pus pe un plan orizontal neted și așez în cărucior un obiect, de exemplu o cărămidă. Îl pun pe copil să împingă căruciorul cu un deget. Apoi așez în cărucior 10 cărămizi, încît masa să fie evident mai mare. Copilul va observa că e mult mai greu să împingă căruciorul cu un deget. Concluzia: aplicînd aceeași forță asupra unui corp mai masiv, mișcarea e mai înceată. Altfel spus, pentru a obține aceeași mișcare trebuie ca forța să fie proporțională cu masa.

3. Accelerația gravitațională. Acum combinăm cele două efecte. Dacă un corp e de 10 ori mai masiv, forța cu care e atras de Pămînt e de 10 ori mai mare, deci ar trebui să cadă de 10 ori mai repede. Dar în același timp și inerția e de 10 ori mai mare, deci ar trebui să cadă de 10 ori mai încet. În total cele două efecte se compensează, încît un corp ușor și unul greu vor cădea la fel de repede. Copilul nu va avea încredere în raționament, pentru că într-adevăr e contraintuitiv (percepția inerției e mai slabă decît percepția greutății), deci vom face și aici experimente. Lăsăm să cadă pietricele, bolovani etc. și copilul se va convinge că raționamentul a fost corect. Pentru mine, în copilărie, a fost suficient să las să cadă simultan două bile de rulment de dimensiuni clar diferite și să aud o singură pocnitură ca să mă conving că lucrurile chiar așa stau.

4. Limitele teoriei. Ca pas suplimentar vedem și pînă unde e valabilă teoria. Lăsăm să cadă și o bucată de vată, un șervețel de hîrtie, o parașută miniatură, un balon de săpun, un balon cu heliu (!), un planor de hîrtie, o gărgăriță (!) etc. Vedem apoi cum cad obiectele prin apă, ca să amplificăm atît forța de frecare cît și forța arhimedică: o pietricică, un bolovan, o bucată de lemn etc. Nu e nevoie să facem experimente cu toate astea, pentru că deja copilul știe bine din experiența lui de viață cum cad astfel de obiecte (cele care chiar cad...).

Expert (12.8k puncte)
selectat de
2 plusuri 5 minusuri
atata timp cat te referi la sol, implicit la Terra, obiectele vor cadea in functie de masa.

Deci o pana de 3 g nu va cadea in acelasi timp cu o bila de 1 tona ( indiferent ca e din pene sau plumb nu conteaza 1 tona tot tona este - deci poti sa tai cuvantul plumb :)

Daca vrei sa elimini frecarea atunci va trebui sa ai vid. Deci intrebarea ta nu are aplicatie.
Senior (6.9k puncte)
0 0
Ei, sunt sigur că ai înţeles mesajul :)
0 0
pai daca te duceai pe un site gen tpu si intrebai ce e mai greu 1 tona de fulgi sau 1 tona de plumb crede-ma ca cel putin jumate ar alege tona de plumb !
1 0
Corect, aşa e. Dar aici nu e TPU, din fericire. Oricum, alta era ideea.

Văd că e o adevărată luptă pentru a da voturi, deocamdată mai multe negative.
Şi aş fi f curios să aflu dacă dacă cei cu voturile negative au vreo idee de ce, în vid, o bilă de o tonă şi o pană ajung la sol în acelaşi timp.
Nu cred că întrebare e chiar simplă. Dimpotrivă. Dar rămâne de văzut.
0 0
raspunsul este din cauza acceleratiei gravitationale.  Corpurile, indiferent de masa, accelereaza la fel catre Pamant, de care sunt atrase.
0 0
Salut,super tare intrebarea,atat de usoara cat este de grea,sper sa intelegi comentariul,acum ceva timp vizionam un doc despre (atractie),canibalism cosmic...
1 0
Aerul face ca timpul de cădere să depindă nu doar de masă, ci și de volum și formă.
5 plusuri 0 minusuri
Daca as putea sa dau vot negativ la votul negativ as face-o :)).

Explicatie pentru copii nu pot da, dar iti pot da explicatia stiintifica, poate ai putea formula tu apoi una pentru cei mici.

Variatia energiei cinetice = cu lucrul mecanic al fortei ce actioneaza, in cazul nostru forta graviationala. Deci ΔEc=LG (lucrul mecanic al greutatii) => (mv1^2)/2 - (mv0^2)/2 = mgh, unde h este inaltimea de la care arunci corpul, g este acceleratia gravitationala, v1 este viteza finala( la nivelul solului), iar v0 viteza initiala . Se observa ca daca faci calculele masa se reduce din ecuatie, si o sa iti ramana (v1^2 - v0^2)/2 = gh, deci variatia vitezei depinde doar de acceleratia gravitationala si de inaltimea de la arunci corpul, masa fiind exclusa.

Pentru cei ce se indoiesc, precizez ca am luat in calcul (si se observa) cazul vidului, nu cel real, in care apar si alte forte, cum ar fi frecarea cu aerul.
Junior (533 puncte)
0 0
Mersi pentru efort.
Sunt însă curios dacă cineva poate furniza o explicaţie "filozofică", în cuvinte, nu în formule.
Oricum, efortul tău este binevenit.
0 0
Filozofic a incercat Aristotel si nu i-a iesit. In cuvinte s-ar putea, totusi, spune, ca obiectele au o inertie, adica proprietatea de a se opune fortelor care tind sa le modifice starea de miscare, proprietate proportionala cu masa. Masa mai mare implica inertie mai mare, deci opozitie mai mare fata de cadere. Masa mai mica implica inertie mai mica deci opozitie mai mica la cadere. Aceasta tendinta care fundamenteaza conceptual legea 1 a mecanicii newtoniene face ca in final corpurile sa cada la fel, indiferent de masa.
1 0
Pentru o explicatie filosofica, ai putea incerca pasajul urmator din articolul asta   http://www.scientia.ro/fizica/78-teoria-relativitatii/3624-einstein-si-spatiu-timpul-2.html :

"Pentru a înțelege cât de uluitor este principiul echivalenței, imaginați-vă cum ar fi dacă gravitația ar lucra asemeni celorlalte forțe. De exemplu, dacă gravitația ar fi fost precum electricitatea (// comentariul meu: adica daca s-ar fi tinut cont de masa obiectelor//), atunci bilele cu o sarcină mai mare ar fi atrase de Pământ mai puternic, așadar vor cădea mult mai repede decât bilele cu o sarcină mai mică. (Bilele care ar avea o sarcină de același semn cu cea a Pământului, ar fi „căzut” chiar în sus.) Nu ar exista nici o modalitate de discernere a efectelor prin mișcarea spre același cadru de referință, accelerat, al tuturor obiectelor. Însă gravitația afectează toate obiectele în aceeași manieră. Ca urmare a acestui fenomen, Einstein a dedus concluzia că gravitația nu depinde de proprietățile materiei (de exemplu, cum electricitatea depinde de sarcina electrică). Mai degrabă, fenomenul gravitațional se naşte dintr-o proprietate a spațiu-timpului."
...