Producţia de lapte fluctuează foarte mult atât ca şi cantitate, cât şi ca şi calitate, iar media cantitativă depinde de perioada până la înţărcarea pruncului.
La primele mese ale noului născut lăpticul este foarte bogat în proteine, minerale, lactoză, are o culoare gălbuie, nu conţine multe grăsimi, transmite mult din sistemul imunitar al mamei şi de fapt se numeşte colostru, nu lapte. Suge relativ puţin (10-20 g), dar asta şi pentru că e o perioadă de acomodare a mamei şi a copilaşului. După asta abea apare laptele acela despre care vorbim, la care compoziţia se schimbă, căpătând mai multe grăsimi.
Un aspect important mi se pare acela că producţia de lapte ca şi cantitate, depinde atât de copil, cât şi foarte mult de mamă, efortul acesteia de a lăsa copilul să sugă dar şi întreţinerea lactaţiei fiind considerabile şi de foarte multe ori foarte dureros. O stimulare a lactaţiei prin masare şi mulgere pentru golirea completă a sânului e recomandată, însă din câte am văzut eu, în majoritatea cazurilor e o treabă dureroasă, multe mame ajungând la limita răbdării, limită care e subiectivă, depinde de acea mamă.
Apoi mai este şi atitudinea sau disponibilitatea mamei de a alăpta copilul. Am auzit cazuri de copii înţărcaţi la 4-5 ani! Laptele la acea mamă nici nu mai are nu ştiu ce proprietaţi nutritive, importantă fiind relaţia mamă-copil, care devine foarte profundă.
Dar ca să fie şi un răspuns mai concret, am făcut eu un calcul la un moment dat, media pe o perioadă de vreo 10 luni, a iesit de cca 650 ml pe zi, adica o cantitate totală produsă de vreo 200 de litrii. Dupa care am mers la creşă şi a trebuit să trecem pe lapte de vaca, înţărcându-se şi piciul dar şi mama. Piciul încă mai rade cca 4-4,5 litrii pe săptămână, din sticluţă.