Raspunsul este valabil si pentru intrebarea lui Iahim : Care inghiata mai repede? Am efectuat urmatorul experiment : Am pus 200 ml de apa in doua caserole identice, in caserola A punand apa la 35 C iar in B apa la 100 C , folosind un fierbator electric si un termometru pentru masurarea temperaturii alimentelor in timpul gatirii. Am introdus cele doua caserole in congelatorul setat la o temperatura de -18 C. Am masurat apoi temperatura in A si B din 10 in 10 minute, obtinand urmatoarele rezultate:
Dupa 10 min, TA (temperatura apei in A)= 21 C si TB=46 C;
Dupa 30 min, TA= 10 C si TB=22 C;
Dupa 60 min, TA= 2 C si TB=6 C;
Dupa 1 ora si 20 min in A s-a format deja o pojghita de ghiata in timp ce TB=2 .C.
Prin urmare efectul Mpemba nu a putut fi evidentiat de experimentul meu. Efectul Mpemba inseamna inghetarea mai rapida a apei aflata la temperatura de fierbere, decat a apei la o temperatura mai joasa ( 35 C in cazul experimentului meu ). Relatari despre un astfel de fenomen avem inca de la Aristotel, dar si de la Francis Bacon si Rene Descartes. Acestei ilustre galerii i se alatura si elevul tanzanian Erasto Mpemba care, impreuna cu profesorul sau de fizica, a raportat observarea acestui efect, in anii '60, mai precis, inghetata fierbinte pusa la congelator s-ar fi solidificat mai repede decat cea aflata la temperatura camerei, pusa la rece in acelasi timp cu cea fierbinte. Situatia descrisa de Mpemba este una de tip nereproductibil, ceea ce scade valoarea stiintifica a acestui tip de observatie. Totusi, daca intr-un anumit aranjament experimental efectul poate fi obtinut, acest lucru trebuie sa exploateze alte procese care pot influenta viteza de racire, in afara de scaderea temperaturii, pentru ca luand in calcul doar temperatura, efectul este pur si simplu imposibil, el incalcand principiile termodinamicii. Ar putea fi vorba de cantitatea de oxigen dizolvata in apa (moleculele de oxigen devin nuclei de inghetare) , nivelul sarurilor si mineralelor din apa, asezarea recipientelor pe zapada (caz in care cel fierbinte poate topi topi zapada de dedesubt, asigurand o mai buna conductie cu elementele reci din camera frigorifica, in timp ce zapada se comporta ca un izolator termic fata de celalalt), poate conta forma vaselor care, asigurand o suprafata mare de vaporizare - ca intr-o tava - va conduce la micsorarea cantitatii de apa din recipientul fierbinte, prin vaporizare, masa pierduta prin vaporizare putand surmonta ( daca este semnificativ de mare) handicapul inceperii racirii de la o temperatura mai inalta. Esential este de retinut ca, daca se intampla acest efect, faptul se produce cu respectarea legilor fizico-chimice, explicabil pe deplin cu cunostintele stiintifice pe care le avem in prezent, fara a se pune in evidenta eventuale proprietati "fantomatice" ale apei. Un link util: http://www.wired.com/wiredscience/2010/03/icy-hot/