Salut !
HarapAlb chiar are dreptate, spinul electronului a fost determinat experimental ! 
1. Prin 1920, Otto Stern si Walter Gerlach au trimis o raza de atomi de argint intr-un camp magnetic neuniform. Atomul de argint era cel potrivit din doua puncte de vedere - impresiona o placa fotografica si avea un singur electron exterior in ultimul strat energetic - a carui interactiune cu campul magnetic trebuia sa fie nula, dupa cate se cunostea la acea data.
Rezultatul a demonstrat orientarea bipolarizata total a imaginii-tinta, indicand numai doua posibile orientari ale momentului magnetic propriu al electronului. Dar abia in 1925 alti doi cercetatori au postulat ca momentul cinetic si magnetic propriu sunt caracteristici intriseci diferite de momentul orbital al electronului.
2. La examinarea cu mare rezolutie a liniei spectrale a Hidrogenului s-a observat ca de fapt este formata din doua benzi separate de un mic interval. Acest fenomen a fost explicat prin interactiunea dintre spinul electronului si momentul orbital, fapt ce se confirma si pentru deuteriu.
Pe de alta parte, imi imaginez ca graficele traiectoriilor particulelor rezultate din interactiuni nucleare "tradeaza" si spinul acestora. Nu poti stii dinainte spinul unui electron pana nu analizezi efectele sale in interactiunile nucleare in camp magnetic.
De remarcat ca si spinul particulelor compuse este cuantificat, fiind rezultanta compunerii spinului particulelor fundamentale - aceasta fiind una din dovezile existentei acestui "fundamentalism" !
