Bataia este o reactie instinctuala provenita, cred eu, din comportamentul nostru ancestral si ea are rolul de a pastra un anumit statut intre doi indivizi in momentul in care relatia dintre acestia prezinta diferente care pot aduce un dezavantaj pentru unul dintre acestia.
Sa luam exemple:
Un parinte isi bate copilul. Copilul a facut o boacănă si parintele ii aplică, corectia respectiva cu gandul "crestinesc" ca il va invata minte. De fapt parintelui ii este atacata autoritatea fata de odrasla si deci fata de sine, iar din lipsa de alte solutii mai complicate, recurge la bataie.
Doi copii, doi adulti, in fine doi indivizi... se afla intr-o situatie in care doar unul dintre ei sau amandoi sunt dezavantajati. Daca din lipsa de atasari emotionale anterioare sau insuficient de puternice unul dintre indivizi trage concluzia ca necazul lui este musai cauzat de inculpat, atunci acesta din urma trebuie negresit altoit. Acest comportament este atat de firesc in unele cazuri incat nici chiar crima nu lasa nici un proces de constiinta.
Din comportamentul suratelor noastre mamifere observam cateva similaritati izbitoare. Doar ca in mediul animal lupta pentru supravietuire, reproducere ni se pare normala si chiar indispensabila, la urma urmei n-or sta hienele si felinele sa negocieze o prada la umbra unui copac.
Totusi orice persoana care priveste rational un eveniment violent ajunge in final la concluzia ca bataia este o alegere gaunoasa si neeficienta decat pe termen foarte scurt.
Cat priveste comportamentul, acesta este schimbat fara nici un dubiu dar nu intr-un mod bun in nici un caz. Cred ca persoanele care au luat bataie si au ajuns la concluzia ca "le-a facut bine" le-ar fi fost si mai bine fara.
Bataia va disparea probabil din repertoriul parintilor in viitorul apropiat.
