Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.7k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

3 plusuri 1 minus
878 vizualizari
Natura duală a fotonilor, dar şi a materiei (ideea "trăznită" propusă de De Broglie) a fost demonstrată, iniţial, prin experimentul două fante (http://www.scientia.ro/fizica/50-mecanica-cuantica/352-electronul-ca-unda-si-particula-experimentul-cu-doua-fante.html ).

Dar unde s-au oprit fizicienii? Care este cel mai mare "obiect" cu care s-a putut realiza experimentul cu două fante? S-a mers mai departe de electron?
Senior (11.9k puncte) in categoria Fizica

2 Raspunsuri

5 plusuri 1 minus
 
Cel mai bun raspuns

Se pare că, cel puţin deocamdată, s-au oprit la molecule destul de mari, conţinând 58 ori 114 atomi. Asta e cea mai recentă variantă a experimentului cu două fante (al lui Thomas Young, în prima sa variantă, acum 200 de ani). Rezultatul e chiar unul recent raportat de o echipă de cercetători din Viena:

http://www.livescience.com/19268-quantum-double-slit-experiment-largest-molecules.html

 

Senior (8.1k puncte)
0 0
Experimentul cu doua fante functioneaza si cu "obiecte" mai mari daca ele reusesc sa-si pastreze vibratia "coerenta".

Si apropo de celebrul experiment si de pseudostiinta: Iahim si altii ca el tot repeta o prostie, cum ca "observatia umana" sau, mai gogonata, "constiinta", schimba natura realitatii - cu referire la colapsul functiei de unda !

NU, este o prostie, Universul isi vede de treaba lui cu sau fara "constiintele" noastre - PROCESUL MASURARII/OBSERVARII este cel care "strica unda" si atunci pare ca unda a colapsat. Citez din finalul articolului de pe Scientia:

" Fizicienii au înţeles în cele din urmă că orice fel de aparat de măsură, indiferent cât de mic, va interacţiona întotdeauna cu electronul, distrugând, pe cale de consecinţă, tiparul de interferenţă.

Werner Heisenberg a propus "principiul incertitudinii", cu care putem descrie acest fenomen. "Principiul incertitudinii" poate fi formulat în termenii experimentului de faţă astfel: “este imposibil să se construiască un dispozitiv capabil să determine prin ce fantă trece electronul, care să nu deranjeze electronul suficient pentru a produce colapsul funcţiei de undă asociate acestuia, distrugând astfel tiparul de interferenţă.” "
0 0
Patetic...
Iti cam place sa te contrazici: "observatia umana" nu schima nimic DAR
"PROCESUL MASURARII/OBSERVARII" o face. Procesul respectiv se efectueaza singur presupun...
Efectul de observator corelat cu principiul incertitudinii ti-ar rezolva misterul pseudostiintific. Sa vezi ce bine o sa te simti cand o sa-ti inghiti cuvinte :)
2 plusuri 1 minus
Colapsul functiei de unda este un model teoretic. Electronii, protonii, neutronii, atomii, moleculele nu sunt unde chiar daca au acest comportament. In experimentul cu doua fante niciodata nu se arata in filumletele de pe YouTube ce se intimpla daca pui observatorul IN SPATELE FANTELOR. Am avut norocul sa realizez experimentul la laboratorul de fizica si va pot spune ca tiparul de interferenta este foarte greu de realizat, iar daca vizualizezi modelul incepind cu pozitia ecranului de proiectie lipit de fante, vezi cum particulele trec precis cite una printr-o singura fanta si apoi isi urmeaza traiectoriile de desfacere in evantai, culminand cu "interferenta". Mentionez ca nicio particula nu poate fi urmarita pe traseul ei pentru ca va fi deviata din motivele expuse de Truth, dar pot spune ca in acest experient particulele fundamentale nu urmeaza o traiectorie liniara, newtoniana ci au o abatere laterala probabilista. Utilitatea experimentului este ca s-a concretizat in teoria dualista si aplicatii importante in electronica.
Junior (941 puncte)
0 0
Dualitatea particulă-undă este un precept fundamental al mecanicii cuantice. Cum adică electronii [...] nu sunt unde? Poate vrei să spui că interacţionează cu ecranul ca şi particule, dar ele se deplasează ca unde, altfel nu se poate explica rezultatul experimentului cu două fante. Dar poate nu am înţeles eu ce vrei să spui...
0 0
Ai realizat vreodat experimentul cu mana ta?
Stii cit de greu este sa obtii tiparul de interferenta?
Stii care sunt variabilele care influenteaza traiectoria electronului/particulei?
Iti spun eu:
- distanta dintre aruncator si ecranul cu fante
- distanta dintre cele doua fante
- grosimea ecranului cu fante
- viteza particulei
- distanta dintre ecranul cu fante si ecranul de proiectie.

Modificand intre anumite limite oricare dintre acesti parametri, pentru a obtine un tipar de interferanta trebuie sa-i modifici si pe ceilalti, iar la modificari peste limita admisa nu mai poti obtine tipar de interferenta orice ai face.

De exemplu, punerea unui observator INAINTEA ecranului cu fante echivaleaza cu modificarea distantei aruncatorului, deci un ALT EXPERIMENT si in acest caz, pentru a obtine din nou tiparul de interferanta trebuie sa modifici ceilalti parametri.

Teoretic, orice flux de particule, oricit de mari ar fi, poate genera un tipar de interferenta daca variabilele independente sunt dimensionate corespunzator.

Adica si un flux de oameni, care legati la ochi, pleaca din acelasi loc spre un perete cu doua usi, vor atinge peretele-ecran intr-o distribuitie specifica tiparului de interferenta daca dimensionam corespunzator variabilele independete enumerate mai sus.
0 0
Pe bune??? Cred că e vorba de o revoluţie în ştiinţă ceea ce spui! Dar, până una alta, îţi dau credit. Numai că şi vreau să ne lămureşti...

Întrebarea e: care este aranjamentul experimental pentru a arunca oameni prin două găuri dintr-un perete, astfel încât să obţinem "tiparul de interferenţă"? Şi cum explici realizarea acestuia? Care-i misterul?
0 0
Salut Marian, te asteptam cat mai des ! Ar fi foarte bine daca cei licentiati in fizica ar contribui mai mult la Q&A, altfel Q&A o sa derapeze spre tot un fel de TPU.

M-ar bucura ca cei cu studii sa contribuie si la spulberarea credintelor para-stiintfice care abunda pe net, bazate pe multe presupuneri si putina demonstratie.

@Quark - afirmatia corecta este ca "au caracter dual corpuscul-unda", nu ca ar fi unde. Pentru mine, cea mai apropiata reprezentare este tot o mica coarda materiala care vibreaza...
0 0
Salut, Truth. Pentru mine era menţiunea despre caracterul dual? Pentru că sunt cât se poate de acord cu tine.

Cât despre reprezentarea de care vorbeşti, cred că te îmbeţi cu apă rece, în sensul că, din păcate, mecanica cuantică a cam terminat cu "vizualizarea" fenomenelor. Sigur, ne putem strădui să ne reprezentăm, că suntem oameni, dar asta nu înseamnă că reprezentarea noastră corespunde fenomenului cuantic. Înţeleg că tu mergi pe mâna teoriei stringurilor.
0 0
@Quark - sunt convins ca stii bine despre ce e vorba, am subliniat doar semantica, adica alocutiunea "au caracter" - cred asta incerca sa zica Marian - in fapt nu se "transforma" ba in unde ba in particule (asa cum mai cred unii), pur si simplu au acest caracter dual - a carui natura inca ne scapa.

Merg "pe mana" teoriei stringurilor numai ca reprezentare, dar accept ca nu a fost confirmata - deci nu o putem lua ca pe un adevar.
0 0
@ Quark, nu-i nici/o revolutie aici, doar urmele "indoctrinarii" la care am fost supus de profesorii meide fizica, care au avut grija sa mentioneza de fiecare data care sunt limitele observatiei experimentale DIRECTE, care sunt concluziile directe, care sunt indirecte si ca toate moelel stiintifice de la scari atomice in jos sunt numai presupuneri ce pot fi oricand demontate experimental. De fapt noi nu stim sigur NIMIC din ceea ce e mai mic deat un atom. Tot ce avem sunt numai reprezentari indirecte, asa ca ne-au incurajat mereu sa venim cu noi idei si modele teoretice.
De fapt, aici viziunea diferita ar fi ca particulele mici (la scari atomice) au deplasari laterale ale traiectoriei,si ca acestea nu provin dintr-o presupusa stare de unda ci dintr-o instabilitate statistica a traiectoriei de la mecanica Newtoniana. De fapt modelul ondulatoriu nu explica nici el de ce particulele individuale au deviatii laterale, ci numai de ce fluxul de particule in ansamblu are deviatii.
In mecanica cuantica nu este obigatorie teoria dualista pentru ca sa functioneze. Mecanica cuantica are la baza cuantele(trepte fara pozitii in termediare) si incertitudinea.

Oamenii nu pot fi aruncati, daca vrei poti sa arunci cu pietre de 75 kg. Era numai un exemplu.
0 0
@Truth, caracter dual inseamna ca sunt particule care in anumite conditii se deplaseaza pe traiectorii specifice undelor, dar isi pastreaza intotdeauna pozitia unica in spatiu, indiferent care ar fi opiniile unei parti a comunitatii stiintifice.
Caracterul dual a fost adoptat din necesitatea SIMPLIFICARII ECUATIILOR, si prin abordarea statistica pozitiei unei particule PE O PERIOADA MARE DE TIMP (mare pentru un atom :)) ).
Putem face analogia cu deplasarea rapida a unei surse luminoase pe care o vedem ca o linie, cerc sau ceata.

P.S. Nu sant licentiat in fizica, dar primii doi ani la constructii inseamna numai matematica si fizica-experimente de laborator.
0 0
Ca să fie foarte clar: îmi place că eşti îndrăzneţ şi-mi place că spusele tale nu sunt bazate doar pe nişte presupuneri. Dacă o să frecventezi acest forum (şi sper să fie aşa), cred că vom avea discuţii interesante (şi în sensul de aprinse :)). Sper să ne păstrăm în limite decente, chiar dacă mici ironii sunt inevitabile pe parcurs. Pe mine nu mă deranjează, dimpotrivă.

Dar, impresia mea este că încerci să foloseşte cuvinte în exces, fără a răspunde la întrebări. Sunt de acord, mecanica cuantică e dificilă, mai ales în interpretarea ei. Dar să nu crezi că "nerăspunsurile" tale la întrebările mele, care vin ca urmare a unor afirmaţii ale tale, le voi contabiliza la răspunsuri.

Înţeleg, din ce ai scris până aici, că tu crezi că un foton ori un electron nu au, în fapt, natură duală, ci sunt de fapt particule, care aranjate într-un experiment care trebuie să îndeplinească nişte condiţii (pe care ai rămas dator să ni le indici, în experimentul cu oameni ori - mă rog - bolovani), PAR a fi unde, pe baza "desenului" de pe ecran. E corect ce spun? Pentru că altfel ne pierdem în discuţii, fără să ştim exact ce pretindem fiecare.
0 0
@Quark: Da, e corect.
0 0
Păi... ce să zic? Avem o problemă. Cred că subiectul ar merita o dezbatere separată. O să pun o întrebare mâine pe acest subiect, pentru a-l discuta. Oricum, opinia ta invalidează mecanica cuantică. Sunt curios ce argumente o să aduci.
0 0
Opinia mea nu invalideaza mecanica cuantica ci numai interpretarile asupra mecanismelor ei.
Sint curios ce intrebare o sa pui.

Pana atunci, sint curios daca stii care e diferenta dintre interferenta unei unde clasice si tiparul de interferanta al particulelor aparut in experimentul cu cele doua fante. Daca intelegi asta vei intelege si restul.
...