Pentru a putea publica, trebuie să vă înregistraţi.
Vf. folderul Spam după înregistrare.
Pune o întrebare

Newsletter


3.6k intrebari

6.7k raspunsuri

15.3k comentarii

2.5k utilizatori

3 plusuri 2 minusuri
1.1k vizualizari
De exemplu, de ce teoria relativitatii nu este legea relativitatii?
Experimentat (3.5k puncte) in categoria Fizica
0 0
Raspunsul pe care il cauti se afla in intrebare, pentru ca e relativa.
Asta, si Quark are dreptate.
0 0
nu te-ai referit cumva la legi si teoreme ?

4 Raspunsuri

3 plusuri 0 minusuri
 
Cel mai bun raspuns

O teorie științifică este o explicație a unei clase de fenomene. Teoria ne ajută să le înțelegem, să ne formăm un model al mecanismelor prin care se produc acele fenomene și să prezicem cum se vor desfășura sau ce efecte vor avea ele dacă schimbăm condițiile. Orice teorie are nevoie de niște ipoteze inițiale (axiome) pe care le presupune adevărate. Din acele ipoteze rezultă, pe cale logică, teoria. Verificarea teoriei înseamnă compararea efectelor prezise de teorie cu efectele observate. O teorie nu poate fi niciodată verificată complet și declarată perfectă, pentru că nu putem ști cînd va apărea un fenomen din aceeași clasă care va contrazice teoria.

Exemple de teorii: mecanica newtoniană, evoluția speciilor, încălzirea globală.

O lege științifică este o afirmație, adesea exprimată sub forma unei formule matematice, care stabilește relații între mărimile care intervin într-un fenomen dintr-o anumită clasă. Legile reflectă anumite regularități în producerea fenomenelor: de exemplu ori de cîte ori întindem un resort apare o forță de un anumit fel și de o anumită valoare.

Exemple de legi: legile reflexiei, legile lui Mendel (genetică), legile cererii și ofertei (economie).

O teorie poate să cuprindă o mulțime de legi, de exemplu teoria electromagnetismului e doldora de legi (Ohm, Kirchhoff, Joule, Ampère, Faraday etc. etc.), iar alte teorii nu au nici o lege, mai ales cele care nu lucrează cu mărimi măsurabile.

Pe scurt, o lege afirmă ce se întîmplă, iar o teorie explică de ce se întîmplă așa.

Expert (12.8k puncte)
selectat de
0 0
excelent Adi!

O mica completare: teoria stiintifica nu e totuna cu o teorie ce consta intr-o afirmatie oarecare! Teoria stiintifica incepe ca si o ipoteza de lucru dupa care, DACA este sustinuta atat de alte teorii, dar mai ales de dovezi si confirmata prin experiente relevante, capata statutul de teorie in intelesul asa cum l-a descris Adi!

Nu e cea mai fericita incetatenire a cuvantului "teorie" insa tocmai s-a discutat despre unele obiceiuri lingvistice, iar eu consider ca se putea elimina confuzia prin alegerea unui cuvant mai bun.
4 plusuri 1 minus
Cred că o teorie este mult mai amplă decât o lege şi că o teorie poate cuprinde mai multe legi.

Legea pare a fi denumirea pentru un aspect izolat, cum e legea lui Arhimede, legea lui Coulomb.
Senior (11.9k puncte)
3 plusuri 0 minusuri
legea e un enunt(de obicei scurt si exprimat cat mai obiectiv posibil) care nu contine explicatii. legile au caracter general, nu contin exemple, au fost demonstrate(conjecturile nu sunt legi desi prezinta multe din caracteristicile legilor. conjectura devine lege dupa ce e demonstrata)

teoria vine cu explicatii, cazuri particulare, exemple
Junior (1.1k puncte)
editat de
2 plusuri 2 minusuri
legat de exemplul tau, raspunsul e destul de simplu.

Daca luam apa. SI stim ca ingheata la 0 grade, si ca are densitatea maxima la 4 grade C. Putem spune ca aceste fapte sunt legi. (Unde e lege nu-i tocmeala)

Legat de teorie, oricine poate sa aiba o teorie, dandu-si cu parerea. O teorie nu are o baza fundamentala, nu se stie exact daca este adevarata sau nu. Este ca o necunoscuta X de la care se pleaca si daca se ajunge la un rezultat concret atunci devine lege, sau teorema, daca nu ramane la stadiul de teorie. (ex teoria conspiratiilor)
Senior (6.9k puncte)
...