Este foarte important daca starea de lesin a fost insotita sau nu de pierderea starii de constienta (PSC) intrucat sincopa reprezinta pierderea brusca, completa, potential reversibila si de scurta durata a cunostintei, iar lipotimia reprezinta pierderea brusca, incompleta si totdeauna reversibila a cunostintei, de scurta durata.
1) In cazul colonoscopiei, insuflarea de aer este posibil sa fi produs o diminuarea a intoarcerii venoase care a declansat o bucla neuro-cardiogenica responsabila de o inhibite simpatica (scaderea tensiunii arteriale) si o activare a nervului vag (responsabil de producerea unei bradicardii - frecventa cardiaca scazuta, sub cea normala) toate acestea ducand la o scadere a debitului sangvin cerebral, responsabila de PSC. Vorbim deci de o sincopa vaso-vagala (daca a fost insotita de PSC) sau de o lipotimie (daca nu a fost insotita de PSC).
2) In acest caz este vorba despre o durere acuta puternica care a produs sincopa. Este o reactie normala de aparare a organismului.
3)In acest caz, datorita unei cantitati mari de alimente ingerate, sangele a fost distribuit catre tubul digestiv in vederea realizarii digestiei scazand astfel aportul de oxigen catre celelalte organe. Mai mult, daca nu ati consumat lichide pe parcursul drumului poate sa fi survenit deshidratarea, iar lipsa alimentatiei sa fi produs o oarecare stare de hipoglicemie (dar care ar fi trebuit sa declanseze criza inaintea si nu dupa ce ati mancat). Daca ati mancat intr-o camera unde era foarte cald, cu multe persoane in jur, prost oxigenata este posibil sa fi intervenit o stare de "moleseala" care sa fi contribuit alaturi de ceilalti factori la starea dumneavoastra de lesin.
4) In acest caz este vorba de acelasi mecanism de la punctul doi. Dar, in functie de punctul de impact de la nivelul corpului (daca impactul poate sa fi comprimat sinusul carotidian - in imagine CS), eu ma gandesc la o sincopa sino-carotidiana, sincopa de origine reflexa aparuta prin stimularea sinusului carotidian care produce o bradicardie si o scadere a tensiunii arteriale, responsabile de aparitia sincopei.
In acest din urma caz, in functie de forta impactului este posibil (dar sanse foarte mici: viteza impactului, unghiul sub care s-a produs impactul) sa fi aparut un efect de accelerare-decelerare la nivelul creierului (cum se intampla in box cand se aplica un dublu croseu - nu stiu termenul corect pentru ca nu-mi place boxul, sport pe care nu-l inteleg, dar pe semne ca trebuie si idiotii (adica cei cu cel mai slab IQ ) sa faca ceva, dar sa lasam frustrarile mele la o parte; cum se intampla in accidentele de circulatie sau cand se franeaza si purtam centura, caz in care este mai afectata coloana cervicala decat creierul in sine; am inserat mai jos o imagine care explica putin procesul), responsabil si el de aparitia unor mici contuzii si a unei sincope. Sansele sunt, din nou, foarte mici in cazul dumneavoastra.
a)Aceste situatii sunt riscante daca exista o patologie responsabila de aparitia lor (tulburare de conducere sau de ritm la nivelul inimii, hipotensiune arteriala ortostatica, diferite cauze mecanice, convulsii mascate de pierderea starii de constienta si absenta martorilor care le-ar putea afirma, tulburari neurologice etc) si nu este tratata. Principalul risc al unei sincope este traumatismul aparut in urma caderii care poate fi serios in functie de circumstantele de aparitie, in special de mediul inconjurator.
b)Cea mai buna metoda de prevenire este sa tratati cauza (daca exista una si daca poate fi tratata). In momentul in care simtiti ca ar putea interveni lesinul, ar fi bine sa va asezati, dar nu intins complet, ci la un unghi de 30-60° si sa ridicati picioarele pentru a ajuta intoarcerea venoasa, sa renuntati la fumat (daca sunteti fumator), sa aveti o activitate fizica regulata, sa fiti atent la excese (apropo de punctul 3)).
c)Cum am spus si la punctul b) principalul risc este aparitia unui traumatism in urma caderii. Daca hipoxia/anoxia (scaderea oxigenarii/absenta completa a oxigenarii) depaseste 5-6 minute poate aparea moartea celulelor nervoase (pentru ca acestea sunt cele mai sensibile la lipsa oxigenului).
Ideal ar fi sa faceti niste investigatii care sa elimine sau sa confirme existenta unei boli: o electrocardiograma, niste analize medicale, un test de hipotensiune ortostatica, iar medicul dumneavoastra de familie ar fi cel mai in masura sa va ajute.