Foarte interesant subiect, The Best. In primul rand, in logica teoriei cuantice, gravitonul trebuie sa existe, Orice negare a acestui lucru nu e in mod absolut gresita, dar ea nu poate fi sustinuta decat cu argumentele altei teorii decat cea cuantica. Modelele matematice utilizate, ca si observarea directa a comportamentului gravitational ne obliga sa admitem cateva lucruri despre graviton: ca are masa zero (e un boson) deoarece raza de actiune a fortei gravitationale e infinita (folosesc termenul in sens matematic, simbolic), ca are sarcina electrica zero si ca trebuie sa fie de spin 2. Calcule probabilistice indica faptul ca densitatea de probabilitate a existentei lor in spatiu e foarte mica, ceea ce face atat de dificila descoperirea lor. Ca purtatori ai unei forte foarte slabe, nivelul lor de energie e foarte scazut, ceea ce inseamna frecventa mica, o alta problema pentru tehnologiile actuale prin care l-am putea detecta. Acum, parerea mea la intrebarile tale. La o prima vedere, raspunsul ar fi simplu: masa a aparut ulterior energiei in stare cuantica, deci particulele au fost mai intai de tip boson (masa zero), iar mai apoi s-au format fermionii (sub actiunea campului Higgs). Deci materia, in sens de masa, nu emite, neaparat, gravitoni. Trebuie ca bosonii de gravitatie sa fi preexistat masei, pentru ca altfel nu ar fi fost posibila condensarea ulterioara din motive... gravitationale. Dar nu e obligatoriu. Se poate ce si masa sa fi emis gravitoni care , la randul lor, sa fi cauzat formarea corpurilor. Eu personal sunt de partea primei variante. Cred ca lamurirea aparitiei masei, bosonul Higgs, ar arunca mai multa lumina asupra acestei chestiuni. Cand vom intelege cum cum actioneaza energia si materia intunecata, vom calcula si ponderea gravitatiei in opozitia dintre tendinta de coeziune universala imprimata de materia intunecata, si cea de repulsie universala data de energia intunecata. Atunci vom sti cum va fi sfarsitul Universului si vom calcula cu precizie cand va fi. Astazt se fac experimente care incearca sa detecteze unde gravitationale, e plin netul de exemple. Eu as propune lansarea LHC catre o gaura neagra. L-as programa ca, odata ajuns in orizontul evenimentului sa ciocneasca particule in speranta ca, in ultimele clipe de viata, cu ultimele puteri, va transmite informatia: am detectat o particula de masa zero si spin 2. Vom sti ca e gravitonul. Cum ar ajunge informatia la noi din acel loc, asta e o mare problema, de aceea o sa-l las la locul lui, sa-si bata capul cu el cei de la CERN. Serios vorbind, cred ca descoperirea lui e doar o chestiune de timp. Si neutrino a asteptat cateva decade pana sa se adevereasca experimental.
