Pentru a vă înregistra, vă rugăm să trimiteți un email către administratorul site-ului.
Pune o întrebare

3.6k intrebari

6.8k raspunsuri

15.5k comentarii

2.5k utilizatori

1 plus 1 minus
2.2k vizualizari
De ce la orele pranzului soarele arde mai tare?
Junior (435 puncte) in categoria Terra-Univers
0 0
Deoarece fasciculele de lumina emise cad pe pamant sub un unghi mai mare.
Practic primim mai multa energie solara cu cat soarele este mai aproape de zenit.
0 0
Ia uite ca iar a "gresit" Iahim un raspuns ! Si n-a zis nimic de rezonanta cu frecventa Soarelui ...

Da, domnilor, asa este, la zenit radiatia solara trece prin GROSIMEA MINIMA A ATMOSFEREI si ne parleste maxim pe noi...
0 0
Grosimea atmosferei conteaza prea putin, incidenta razelor solare pe suprafata e determinanta. Gabriela are votul meu.

3 Raspunsuri

4 plusuri 2 minusuri
 
Cel mai bun raspuns
Sa fie oare raspunsul grosimea atmosferei? Sau mai degraba pozitia Soarelui (drept sau oblic) fata de un punct? Din cate stiam eu, atmosfera are mai degraba rolul de a distribui caldura...

Pe o planeta fara atmosfera avem aceeasi temperatura intr-un punct iarna sau vara, la pranz sau seara?

Scuze ca am raspuns mai mult prin intrebari.
Experimentat (2.6k puncte)
0 0
Ați intuit bine. Ambii parametri --- grosimea aparentă a atmosferei și unghiul de incidență pe sol --- influențează senzația de căldură.

La răsărit și la apus lumina soarelui trece printr-un strat atmosferic mult mai gros, deci absorbția radiației solare este mult mai mare, motiv pentru care putem chiar să ne uităm în soare fără să ne doară ochii.

De asemenea, căldura soarelui este percepută și indirect, prin intermediul încălzirii aerului de la sol. Acest aer se încălzește cu atît mai mult cu cît razele soarelui sînt mai apropiate de perpendiculara la sol, pentru că aceeași radiație a soarelui se distribuie pe o suprafață mai mică.

O altă componentă a căldurii percepute este radiația reflectată de suprafața solului și a obiectelor din jur, care în general este și ea cu atît mai mare cu cît razele soarelui cad mai perpendicular pe sol (dar aici mai contează și cum sînt orientate suprafețele care reflectă radiația).
2 plusuri 1 minus
Salut, Best

Daca privim regiunea atmosferei de deasupra locului de obsevatie ca pe o lentila cu concavitatea orientata spre noi si convexitatea orientata spre soare, observam ca, atunci cand soarele se afla deasupra meridianului locului, adica la orele pranzului, ne aflam in focarul lentilei. Din optica stim ca cea mai multa cantitate de lumina se aduna in focar atunci cand sursa de lumina radiaza perpendicular pe centrul lentilei. Dar, sigur, caldura mai mare de la pranz depinde de cat de curata e lentila si depinde de anotimp. Daca emisfera noastra e mai expusa la soare, vara, il simtim mai puternic decat atunci cand e mai putin expusa, iarna. Fenomenul se resimte mai intens la latitudini tropicale si temperate, unde inclinatia axei terestre conteaza mai putin decat spre poli, aceste zone aflandu-se, prin pozitie, cel mai aproape de cazul ideal al lentilei.
Senior (6.6k puncte)
0 0
Scuzați-mă, dar răspunsul acesta e pur și simplu fals. Refracția atmosferică este atît de mică încît rolul ei în dogoarea soarelui este cu totul și cu totul neglijabil. Focarul lentilei pe care o prezintă atmosfera se află mult mult mult mai departe decît suprafața Pămîntului.

Dovada e simplă. Luați o lentilă convergentă și o sursă de lumină (o lumînare sau un bec de lanternă aprins). Puneți sursa de lumină undeva departe și apoi puneți lentila între sursă și ochi, în așa fel încît pupila ochiului să se afle în focarul lentilei. În acel moment întreaga suprafață a lentilei apare luminoasă (orbitoare). Prin contrast, lumina Soarelui nu se vede niciodată ca și cînd ar veni din toate direcțiile, ci întotdeauna numai din direcția în care se află Soarele, ceea ce înseamnă că nu ne aflăm niciodată în focar.

Puteți face și calcule ca să aflați cît e refracția atmosferei. Nici dacă aerul ar avea indicele de refracție al apei, focarul nu s-ar afla pe suprafața Pămîntului. Din probleme de optică de la școală știm că dacă indicele de refracție al unei sfere transparente este egal cu 2, abia atunci focarul se află pe suprafața opusă a sferei. Or indicele de refracție al aerului este aproximativ 1,0003.
0 0
1. Afirmatia mea ca ne aflam in focar e cel putin neglijenta. Aveam in minte de fapt ca ne aflam pe directia care uneste soarele cu focarul lentilei cand soarele e la zenit. Tot din neglijenta si graba nu mi-am pus problema daca focarul lentilei e in centrul planetei sau la 7 Km deasupra.
2.Afirmi ca lentila e prea slaba, din cauza indicelui de refractie mic al atmosferei. Raspunsul meu a incercat o explicatie teoretica si, evident, observatiile tale vin de la cineva mult mai aplicat si avizat decat mine in domeniul opticii, ele sunt de necontestat.
3. Te rog ca in dialogurile cu mine sa vorbesti la persoana a II-a singular.
4. Nu e cazul sa-ti ceri scuze, eu iti multumesc pentru observatii :))
0 0
1. Ca focarul unei sfere transparente să se afle în centrul sferei e nevoie ca indicele de refracție să fie infinit.
2. Și explicațiile teoretice trebuie să fie tot corecte.
3. Mulțumesc, dar o să uit, iar data viitoare cînd ne întîlnim o să folosesc automat tot pluralul. Trebuie să ajung să cunosc bine pe cineva ca să trec la singular. N-am ce să fac, așa am fost eu educat: cu necunoscuții vorbesc la plural.
4. Cu plăcere.
1 plus 1 minus
Motivul e unul singur: drumul parcurs prin atmosfera este cel mai scurt; -la amiaza.
Experimentat (3.3k puncte)
...