Cred ca rasismul a fost inventat pentru a justifica moral agresiunea, o forma de dominare fortata sau exploatarea. Acest lucru e posibil pentru ca, prin natura umana, multi suntem inclinati spre lene preferand sa munceasca altii pentru noi, suntem lacomi si suntem tributari ai importantei de sine care daca nu gaseste cadrul adecvat pentru a se realiza, se lasa manipulata de catre „puternicii zilei”.
Rasismul e produsul malformat al prostituarii ratiunii in favoarea puterii politice. El nu poate aparea decat la grupuri, nu apare la indivizi separati, deoarece urmareste sa mascheze imoralitatea deciziilor de grup, dar se exprima la inceput prin indivizi carora li se da puterea cuvantului dar carora le lipsesc discernamantul si/sau responsabilitatatea. Rasismul e si consecinta narcisismului colectiv. Ca ulterior, lasa rani adanci care se redeschid la fiecare contact cu indivizi din grupul discriminat, arata ca este impotriva naturii umane si ca simtim nevoia sa ne vindecam de el.
Probabil ca "vina subconstienta" este temelia arhetipului umbrei din psihicul colectiv al fiecarui grup, iar vindecarea ei inseamna adevarata revolutie sociala.
Drept urmare cred ca problema e pusa gresit, rasismul nu e in natura umana, ci e un privilegiu pe care si l-au arogat unii si altii de-a lungul vremii. Vreau sa cred ca schimburile interculturale si calatoriile sunt cheia rezolvarii.