Cred că ai înţeles greşit, puiu. Evoluţia are loc şi în salturi, oportunist, cât şi oarecum liniar, cum spunea Lamark. Dawkins chiar accentuează această dualitate. Pe de altă parte nu există o "valoare" a direcţiei evoluţiei. Am putea nici măcar să nu-i spunem evoluţie ci dinamism. Şi asta este evidenţiat de Dawkins. Pentru noi, ca obiecţi, subiecţi şi judecători ai fenomenelor ni se pare că drumul urmat este evolutiv, pentru că noi am fost cei avantajaţi (vezi speciile dispărute). Această imagine se datorează viziunii antropice de care suferim, declanşat de instinctul nostru de supravieţuire ca specie.
Fenomenul precizat de Dawkins reamarcă lipsa de intenţie a procesului. Replicatorul numit de el "gena egoistă" realizează, inconştient, involuntar şi amoral, maşinării biologice ce îl multiplică sau nu. Acest lucru se manifestă şi în situaţiile replicatorilor informaţionali, memele. Ideile nu sunt conştiente de sine, nu sunt intenţionat virale şi nu au capacităţi de decizie morală. Noi, oamenii, le putem da aceste valenţe. Aşa cum microroganismele circulă prin corpul nostru, trăiesc în simbioză cu noi (mitocondriile - presupuş foste virusuri) sau îl distrug, memele se comportă identic în creierul nostru. Activitatea este foarte "biologică". Virusurile se transmit între organisme utilizând vehicolele aflate la îndemână (aer, apă, schimburi de secreţii, hrană etc.) memele se transmit între creiere utilizând vehicule asemănătoare ca scop, dar specifice societăţii umane, aşa numitele tehnomeme: limbajul, desenul şi forma, cartea, imaginea animată etc. Aceste idei cu care creierul nostru este împănat au o singură "voinţă" proprie: de a se multiplica (inconştientă binenţeles). Faţă de ansamblurile genetice cele memetice se pot transmite între creiere fără a fi nevoie de contact direct, ca în cazul genelor, ci folosind tehnomemele amintite mai sus, cu capacităţi de traversare spaţio-temporală mult superioare genelor. În schimb au un mediu mult mai complex, creierele noastre.
Cât despre nemişcarea Universului a fost o greşeală de scriere. Am vrut să scriu: Este o consecinţă a lipsei de "nemişcare" a universului. Din motiv de limbaj literar pretenţios am ratat mesajul...